#DobrogeaAcademică: Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Lucrări de referinţă în domeniul istoriei învăţământului dobrogean, Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân” rămân contribuţii documentare de o inestimabilă valoare, care permit cunoaşterea celor mai importante aspecte ale activităţii didactice, instructiv-educaţionale pe pământul Dobrogei, de-a lungul vremii.

Reper exemplar în dinamica învăţământului modern românesc, această prestigioasă instituţie s-a bucurat, încă de la început, de prestaţia de înaltă ţinută profesională şi etică a unui corp profesoral de elită, oameni ataşaţi cu trup şi suflet idealului pedagogic, fapt dovedit de generaţii mirciste până în zilele noastre.



Începând de astăzi, cotidianul ZIUA de Constanţa oferă comunităţii dobrogene, parte a proiectului #DobrogeaAcademică, prilejul de a răsfoi virtual cinci ediţii ale Anuarelor Liceului „Mircea cel Bătrân”, precum şi preţioasa Monografie alcătuită de profesorul Ion Faiter, cu ocazia centenarului sărbătorit în anul 1996. Trei dintre aceste Anuare ne-au fost puse la dispoziţie spre digitalizare de conducerea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Acestea vor putea fi accesate în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa, în secţiunea Cărţi despre Dobrogea.

Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân“ pe anul școlar 1924-1925 conține cronici ale anului școlar, principalele evenimente celebrate, tabele ale bursierilor, rezultatele deosebite ale diverșilor absolvenți, însă și compuneri și creații artistice ale celor mai talentați dintre elevi. Liceul s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare pe 30 noiembrie 1925, atunci când a fost celebrat Sfântul Andrei, patronul unității de învățământ. Un capitol important este dedicat construcției noului sediu al liceului (cel actual, de pe strada Mircea), la acea vreme încă neterminat. În acest sens sunt publicate listele cu cei care au contribuit financiar la realizarea acestui edificiu.

Volumul VII al Anuarului se axează pe prezentarea anilor școlari 1928-1929, respectiv 1929-1930. Sunt ani foarte importanți în povestea instituției, pentru că la acea dată ea funcționează în două sedii: primul, cel vechi - de pe strada Traian, iar cel de-al doilea, sediul nou (între timp finalizat) de pe strada Mircea cel Bătrân. În acești ani școlari, în ambele localuri ale liceului funcționează un număr total de 17 clase. Inaugurarea cursurilor în noul local al liceului a avut loc pe 26 octombrie 1926.

Volumul VIII al Anuarului Liceului „Mircea cel Bătrân“ se concentrează asupra prezentării activităților din anii 1930-1931 și 1931-1932. Volumul cuprinde atât date privind situația școlară a elevilor, cronici, liste cu rezultate, dar și articole științifice, cum este cazul celui semnat de profesorul Carol Blum: „Sarcofagul roman și simbolurile justiției penale“. Acest articol tratează un subiect fierbinte al Constanței: misterul mormântului lui Ovidius, urbea tomitană fiind mereu dornică de a descoperi locul unde a fost îngropat marele geniu latin. Sarcofagul prezentat în articolul profesorului Blum nu era mult-așteptatul mormânt al lui Ovidius, dar descoperirea acestui monument este de asemenea importantă.

Volumul cu numărul X al Anuarului Liceului „Mircea cel Bătrân“ este dedicat celei de-a 40-a aniversări a creării instituției, eveniment celebrat cu fast și solemnitate pe 29 noiembrie 1936. Volumul cuprinde o cronologie a evenimentelor din cele patru decenii, dar se concentrează și asupra prezentării în detaliu a ultimilor doi ani școlari, 1934/1935 și 1935/1936. Anuarul cuprinde dări de seamă, bilanțuri, dar și cuvântări, precum cea a profesorului Gheorghe Coriolan, personalitate emblematică a liceului, pe care l-a condus timp de două decenii. Anuarul este mai mult decât o carte cu statistici și realizări, întrucât cuprinde articole din multiple domenii de activitate (artistic, istoric etc), creații ale elevilor și profesorilor de la „Mircea“. Se menționează expres faptul că pe 1 decembrie 1933 s-a marcat împlinirea a 15 ani de la Adunarea de la Alba Iulia. Această mențiune din Anuar este o ocazie de a enumera absolvenții Liceului „Mircea“ care și-au pierdut viața în timpul Primului Război Mondial.

Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța pe anii 1936/1937 și 1937/1938 este cel de-al unsprezecelea volum care prezintă activitatea prestigioasei instituții de învățământ, primul liceu al urbei moderne Constanța. Paleta de materiale publicate este una extrem de diversă, de la prezentarea listelor cu premianți, la situația generală a elevilor, tabele cu donații și subvenții și până la prezentarea unor evenimente importante din istoria orașului (de exemplu, inaugurarea statuii Reginei Poete Carmen Sylva). Sunt celebrate personalități ce și-au lăsat amprenta asupra instituției, precum Marin Ionescu Dobrogianu.

Liceul «Mircea cel Bătrân» - Constanța 1896-1996“ este o monografie monumentală realizată de scriitorul și eminentul  profesor Ion Faiter, dascăl de seamă al unității constănțene în perioada anilor ‘80-‘90. Este o lucrare de referință care prezintă în principal istoria unității de învățământ, pe parcursul unui secol, dar care, în același timp, face și o radiografie a nașterii Constanței moderne, întrucât povestea instituției se împletește perfect cu cea a urbei. Operă de o incontestabilă valoare documentară, monografia relatează drumul mereu ascendent al unității de învățământ, care, prin intermediul dascălilor săi de excepție și prin realizările promoțiilor de absolvenți, a fost mereu într-un continuu proces de transformare și de evoluție. Absolvenții acestui liceu au reprezentat mereu cu cinste Dobrogea și România, iar prin realizările lor de excepție în diverse domenii de activitate și uneori prin sacrificiile lor de sânge au contribuit decisiv la scrierea unor file din istoria noastră națională.

Citește și:

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“