#DobrogeaAcademică: Prof. Livius Trache - „Petre T. Frangopol s-a implicat în dezvoltarea şi atestarea importanţei domeniului arheometriei în România“

Astăzi se încheie doar unul dintre capitolele proiectului #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română - care face parte integrantă din seria acţiunilor publicistice asumate de cotidianul ZIUA de Constanţa.
 
Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi, astăzi, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe extraordinare ce va avea loc în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.
 

 
Încheiem seria evocărilor celor două mari personalităţi prin vocea colegilor academicieni, cu discursul prof. Livius Trache, de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” - Măgurele, susţinut cu prilejul şedinţei omagiale din 8 octombrie 2018, desfăşurată în Aula Academiei Române, la celebrarea celor 85 de ani împliniţi de prof. Petre T. Frangopol (publicat în revista „ACADEMICA“ a Academiei Române, nr. 10-11/2018).
 

 
„Încep cu a declara că mă simt onorat, atât de loc, cât şi de ocazia de a vorbi în faţa dumneavoastră. Prilejul şi subiectul sunt unice şi nu am să adaug la enunţarea multiplelor merite ale sărbătoritului decât strict pe cele referitoare la arheometrie. Şi am să vorbesc din propriile amintiri, nu din cărţi sau din alte surse.
 
Se întâmplă că exact acum 40 de ani, luna aceasta, am fost angajat fizician la IFA. De fapt eu eram angajat la principalul moştenitor al IFA (după reorganizarea sa), Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară, adică IFIN. Laboratorul în care am fost angajat era în acel moment într-o situaţie dificilă fiindcă acceleratorul tandem, principalul său echipament, fusese afectat de puternicul cutremur din 4 martie 1977.
 
Primul proiect în care am fost implicat ca tânăr angajat a fost o idee simplă a colegilor mei seniori, prof. Petre Frangopol şi regretatul dr. Valeriu Zoran, aceea de a studia materiale arheologice de la diverse muzee din ţară cu metodele fizico-chimice existente în Institut. Am rezonat imediat la acest subiect fiindcă o primă opţiune profesională care mă atrăsese la începutul liceului era aceea de arheolog.
 
În IFIN existau aparatura, cunoştinţele şi personalul calificat şi interesat de a se implica în studiile materialelor arheologice existente în muzeele din ţară, cu ajutorul tehnicilor de măsurare fizico-chimice din Institut. Începuturile au constat prin prezentări făcute la diverse conferinţe organizate de diverse muzee arheologice din ţară. Primii respondenţi, cum se întâmplă şi astăzi, au fost cei din provincie. Dr. Gavrilă Simion, directorul Muzeului judeţean Tulcea, ne-a prezentat o temă concretă, studiul tezaurului de la Uzum-Bair, care reprezenta o colecţie de 195 de monede din aur bizantine din secolul XIII. Îmi aduc foarte bine aminte de acest studiu, cu toate implicaţiile ce necesitau securitatea materialului arheologic preţios, dar şi de metodele folosite. Cu această ocazie am cunoscut, în calitate de beneficiar, pe dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, astăzi director general al Muzeului Naţional de Istoria României, prezent aici în sală.
 
Amintirile despre acele măsurători, inclusiv alergăturile din timpul nopţii dintre clădirea Reactorului unde iradiam probe şi clădirea Tandemului unde făceam măsurătorile de spectre, sunt strâns legate de acest prim episod de „arheometrie”. Nici nu cred că foloseam termenul de arheometrie la începutul acestei activităţi.
 
Astăzi, în 2018, după începuturile de acum 40 de ani, vă invit să priviţi imaginea de mai jos.
 

 
Imaginea reprezintă titlul unui workshop recent desfăşurat în Institut, referitor la ultimele rezultate din IFIN în domeniul studiului şi conservării patrimoniului cultural material, mobil sau imobil. A fost o manifestare internă cu invitaţi din afară, care a constituit o modestă contribuţie la sărbătorirea Centenarului României întregite şi la Anul European al Patrimoniului - 2018. Cu acea ocazie, împreună cu dl profesor, am făcut o istorie a rezultatelor noastre în arheometrie din cei 25 de ani de activitate, de care mă voi folosi în mare parte şi astăzi în prezentarea mea.
 
Vă rog să remarcaţi că domnul profesor Frangopol este încă şi astăzi implicat activ, este interesat în domeniu şi nu ne lasă nici pe noi „să avem stare” (o expresie folosită chiar de dl. profesor). Menţionez că IFIN, încă de la începuturile sale, a fost implicat în mai multe activităţi legate de patrimoniul cultural naţional. Simplele iniţiative personale de la începuturi, cu timpul, s-au dezvoltat în solide relaţii instituţionale cu zeci de muzee, universităţi, alte institute din ţară şi de peste hotare, al căror obiectiv prioritar de cercetare îl reprezintă prezervarea patrimoniului cultural material, mobil sau imobil. „Iniţiative personale motivate de dragostea de ţară şi istorie”, insista de fiecare dată domnul profesor să menţionăm în rapoartele şi conferinţele noastre, fiindcă, da, aceasta era principala motivaţie a unei activităţi făcute, în primul rând, din suflet.
 
La vremea aceea, temele de cercetare trebuiau să aibă rezultate cu aplicaţie în economie, studiile de patrimoniu nu au fost agreate niciodată în primii 25 de ani ca să fie oficializate prin contracte. Altfel spus, „am lucrat ilegal”. De aceea, de multe ori a trebuit să ne ferim munca şi vorbele, ca să ne protejăm de autorităţi, dar şi pentru a ne putea continua activitatea. De subliniat că la vremea aceea afirmarea că „studiul şi conservarea patrimoniului cultural prin metode fizico-chimice moderne este în urmă în România (şi în ţări din zona Dunării şi a Balcanilor)” nu constituia o motivaţie oficială pentru un sprijin financiar al acestui domeniu. Eram în urmă faţă de restul Europei cu care doream şi dorim să ne comparăm şi cu toate acestea nu obţineam nici un sprijin financiar. Astăzi situaţia s-a ameliorat, dar, din păcate, încă suntem în urma ţărilor din Vestul Europei.
 
Revenind la studiile propriu-zise, primele măsurători au fost în numismatică. Întâi cele pentru tezaurul de la Uzum-Bair, cum am menţionat mai înainte. Problema era aceea a determinării concentraţiilor elementelor majore: aur, argint, cupru. Colaboratorii noştri, istoricii Gavrilă Simion şi E. Oberläender-Târnoveanu, doreau să observe variaţia titlului acelor emisiuni monetare care acopereau un eveniment major în istoria Europei: cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi şi stabilirea Imperiului Latin.
 
A trebuit să folosim o gamă mai largă de metode de investigare faţă de cele folosite astăzi de colegii noştri, pentru că trebuia să ne calibrăm singuri măsurătorile. Am folosit fluorescenta de raze X excitată cu două surse diferite, am calibrat acele determinări cu activare de neutroni la reactor etc. Cu aceiaşi colaboratori de la Tulcea am măsurat şi monede de la Hoarda de Aur, mai multe obiecte metalice din aceeaşi zonă de interes istoric. După acest prim succes am mers mai departe, tot în numismatică. Am lărgit astfel cercul de colaboratori-beneficiari, am lărgit de asemenea numărul de metode fizico-chimice folosite.
 
După Revoluţie, în 1990, un colecţionar elveţian a venit cu 10 monede de tipul celor din tezaurul de la Uzum-Bair, pentru analize plătite. Deci eram deja cunoscuţi în Vest. O altă latură a activităţii profesorului Frangopol în acest domeniu a fost şi aceea de a continua să se implice în dezvoltarea şi atestarea importanţei domeniului arheometriei în România. Astfel, împreună cu colegi din provincie, s-a implicat în organizarea unor serii de conferinţe şi seminarii naţionale sau locale ale istoricilor, cu prezentări ale rezultatelor diferitelor colective, din ce în ce mai numeroase.
 
Primele două conferinţe naţionale au avut loc în 1987 şi 1989, la Cluj-Napoca, „căci la Bucureşti nu avem voie”, aşa cum declara la acea vreme dl. Profesor Frangopol. Între 1990 - 2007 au avut loc cca. 20 simpozioane de arheometrie, toate organizate în provincie. Primele publicaţii în domeniu au fost tipărite la editura ICEFIZ (Institutul Central de Fizică) din Bucureşti, ambele în limba engleză, care au fost difuzate internaţional în sute de exemplare şi ale căror lucrări au fost citate în literatura de specialitate:
 P.T. Frangopol and V.V. Morariu (eds.), First Romanian Conference on the application of Physics Methods in Archaeology, Cluj-Napoca, 5-6 November 1987, ICEFIZ, Bucharest, Romania, vol. 1 (1988), 164 pg.;
 P.T. Frangopol and V.V. Morariu (eds.), Archaeometry in Romania, 2^-nd Romanian Conference on the application of Physics Methods in Archaeology, Cluj-Napoca, 17-18 February 1989, ICEFIZ, Bucharest, Romania, vol. 2 (1990), 189 pg.
În anul 2008 a apărut şi un volum 3 de arheometrie, la Editura Mega din Cluj-Napoca, editori Zoe Maxim, D. Bindea şi L. Săsărman de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei.
Astăzi, în 2018, cu toate progresele realizate în ultimii 25 de ani, arheometria din România nu se bucură de un sprijin oficial, pe măsura realizărilor sale.
 
Cu toate acestea, cu bucurie constatăm că din ce în ce mai mulţi cercetători din ţara noastră sunt implicaţi în cercetările de arheometrie: fizicieni, chimişti, ingineri, biologi, cât şi din partea „beneficiarilor”, adică istorici, arheologi, muzeografi, ..., custozi ai patrimoniului cultural naţional, mobil sau imobil. Mă refer aici nu numai la „arheometrie” stricto senso, ci la domeniul mai larg al studiului şi conservării patrimoniului. Adică „ştiinţele patrimoniului”, traducere liberă a ceea ce la nivel european se cheamă „Heritage Sciences”. Ştiinţa Patrimoniului este ştiinţa interpretării, conservării şi managementului patrimoniului cultural. Cunoaşterea structurii şi proprietăţilor chimice a materialelor din care sunt produse artefactele, a proprietăţilor fizice, mecanice, biologice, a aspectelor tehnologice etc., constituie coloana vertebrală a ştiinţei patrimoniului. Muzeele au apărut ca urmare a interesului pentru colecţionare. Un artefact era descoperit, identificat, apoi restaurat şi păstrat. Muzeele, în timp, au devenit colecţii cu acces public, dar cu puţine informaţii despre exponate.
 
Cu sprijinul financiar al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA) de la Viena a fost implementat şi în România, la IFIN Măgurele (1993 - 2000) primul iradiator industrial. Astfel a luat fiinţă Instalaţia de IRAdiere cu Scopuri Multiple - IRASM - din România. Instalaţia a devenit un centru de iradieri tehnologice înconjurat de laboratoare chimice, fizice, biologice, ce susţin aplicaţiile iradierii tehnologice în diferite domenii.
 
Importanţa existenţei iradiatorului în România a apărut din necesitatea aplicării iradierilor în economie, industria medicală, agricultură, industria cosmetică şi nu în ultimul rând în conservarea patrimoniului cultural.
 
Demn de remarcat este activitatea de consultanţă internaţională realizată de cercetătorii de la IFIN Măgurele coordonaţi de dr. ing. chimist Corneliu Ponta care se bucură de o reputaţie internaţională, în primul rând prin Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA - Viena).
 
Ca un sumum al acestei activităţi, în care IRASM a ajuns să fie un lider internaţional al domeniul conservării patrimoniului cultural, AIEA - Viena a editat, pentru prima dată, un volum în limba engleză, intitulat Utilizarea radiaţiilor ionice pentru conservarea patrimoniului cultural. În capitolele cărţii, contribuţia românească este fundamentală şi onorează atât chimia românească, dar şi IFIN Măgurele. Ministerul Culturii a recunoscut public că IRASM reprezintă o instituţie de interes naţional.
 
De remarcat că profesorul Frangopol a rămas tot timpul cu sufletul şi sfatul între cei activi în acest domeniu. Dovadă în acest sens, el este cel care a avut ideea realizării în ţară la IFIN Măgurele a acestui iradiator (detalii a istoriei realizării IRASM-ului la Măgurele, în articolul George J. Rotariu - laureat al Societăţii Nucleare a SUA din „Mediocritate şi Excelenţă”, vol. 3, pag. 350, 2008).
 
Fiindcă i-a păsat şi îi pasă. Nu s-a jenat, nici nu a evitat să critice blând sau vehement, venind şi cu un sfat atunci când constata că lucrurile nu mergeau bine. Cu plăcere menţionez în această scurtă prezentare a naşterii domeniului arheometriei la IFA că, prin eforturile generaţiilor de azi ale cercetătorilor de la IFIN, s-a reuşit introducerea în Strategia Naţională a Cercetării şi Inovării 2014 - 2020, printre cele trei priorităţi naţionale, a „patrimoniului şi identităţii naţionale”, care din nefericire, deocamdată nu are linie de finanţare. Cu toate acestea, sunt speranţe fiindcă Uniunea Europeană (UE) finanţează un studiu preliminar pentru realizarea unei reţele de infrastructuri pentru domeniul patrimoniului cultural.
 
Constituirea în România a unui grup iniţial de 14 institute, coordonat de INOE (Institutul Naţional de Optoelectronică), IFIN-HH şi INP (Institutul National al Patrimoniului) pentru a ne alătura Programului UE, dă speranţe în obţinerea finanţării patrimoniului cultural recunoscut ca prioritate naţională. Continuăm însă să lucrăm în domeniu. Domnul profesor Frangopol ne îndeamnă la calm, reţinere, insistenţă şi… răbdare. Fiindcă tot aşa s-a ajuns la rezultatele de astăzi.
 
Închei într-o notă optimistă. La o conferinţă internaţională organizată în această vară la Sinaia, care a inclus şi teme de patrimoniu, unul din tinerii cercetători de la IFIN-HH şi-a început prezentarea cu celebrul citat al lui Nicolae Iorga: „Un popor care nu-si cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”.
 

Sursa foto: Captură YouTube - „Livius Trache Conferinta Anului Viitor“

 
Citește și:
 

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan-Aurel Pop - „Conducerea Academiei Române apreciază la nivel maxim inițiativa cotidianului ZIUA de Constanţa“ (document)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Evenimentul are loc miercuri Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu, cetăţeni de onoare ai municipiului (document)

#DobrogeaAcademică Tenorul Răzvan Săraru şi pianista Andrada Ştefan vor interpreta Imnul Naţional în onoarea academicienilor Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol 

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“ (V). „Sunt cel mai bun fiindcă sunt mircist, sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VI). „O decizie «istorică» pentru dezvoltarea noastră intelectuală“​

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VII). „Colegiul «Mircea cel Bătrân» are o contribuţie deloc neglijabilă la istoria culturii româneşti de ieri şi de azi“

Despre Marian-Traian Gomoiu 

#DobrogeaAcademică Acad. Maya Simionescu - „Marian-Traian Gomoiu şi-a onorat iubirea faţă de Natură, a onorat oraşul Constanţa şi merită toate onorurile noastre“

#DobrogeaAcademică Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, mărturisire de suflet - „Drumul meu în viață“

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)

#DobrogeaAcademică Conf. univ. dr. Marius Skolka - „Marian-Traian Gomoiu, unul dintre pilonii învățământului și cercetării biologice și ecologice de la malul mării“ (document)

#DobrogeaAcademică Cătălin Ţibuleac - „Aducem mulţumirile noastre domnului Marian-Traian Gomoiu pentru întreaga activitate în slujba Deltei Dunării“

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Prof. dr. Dragoș Vaida - „Academicianul Petre T. Frangopol, un senior al culturii românești“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Nicolae-Victor Zamfir - „Profesorul Petre T. Frangopol a promovat Institutul de Fizică Atomică drept un reper pentru comunitatea academică din România“ (document)

#DobrogeaAcademică Scriitorul Paul Diaconescu - „Petre T. Frangopol, omul înzestrat cu o voință de fier, ființa pentru care piedicile sunt făcute spre a fi învinse“

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan Dumitrache - „Spirit liber, curajos şi competent, prof. Petre T. Frangopol s-a aplecat cu multă dăruire spre probleme majore ale societăţii“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească