#DobrogeaAcademică: Sesiune omagială „Augustin Buzura“, la Academia Română

Academia Română, prin Secția de Filologie și Literatură, în parteneriat cu Fundația Culturală „Augustin Buzura“, a organizat miercuri, 10 iulie, sesiunea omagială „Augustin Buzura“. Evenimentul a marcat împlinirea a doi ani de la încetarea din viață a scriitorului și s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 
 

 
Au luat cuvântul: acad. Ioan-Aurel Pop - președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion - președintele Secției de Filologie și Literatură, acad. Răzvan Theodorescu - vicepreședinte al Academiei Române, acad. Nicolae Breban - directorul Fundației Culturale Ideea Europeană și director al revistei „Contemporanul”, Angela Martin - traducător și eseist, conf. univ. dr. Paul Cernat - Facultatea de Litere, Universitatea din București, Anamaria Maior-Buzura - președintele Fundației Culturale „Augustin Buzura”, Ioan Cristescu - directorul Muzeului Național al Literaturii Române, conf. dr. Ileana Marin - Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Ana-Maria Vulpescu - Fundația Culturală „Augustin Buzura”.

Augustin Buzura - o conștiință literară și civică

 
Activitatea literară, publicistică și culturală a academicianului Augustin Buzura a fost rememorată de acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Nicolae Breban, conf. univ. dr. Paul Cernat, Facultatea de Litere, Universitatea din București, și Angela Martin, îngrijitor al operelor complete Augustin Buzura, traducător și eseist. A luat cuvântul, de asemenea, Anamaria Maior-Buzura, fiica scriitorului și președinte al Fundației Culturale „Augustin Buzura“.

Sesiunea omagială a fost urmată de vernisarea expoziției „Augustin Buzura: conștiința scrisului“, organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Au prezentat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii, conf. univ. dr. Ileana Marin, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, și Ana-Maria Vulpescu, editor. Expoziția reunește fotografii, manuscrise, documente inedite, mărturii ale unui proces de căutare și sondare a autenticității, de exprimare a adevărului fără compromisuri, în condițiile confruntării cu practicile cenzurii comuniste.
 
Eroic prin forța morală pe care a manifestat-o în raport cu imposibilitatea de a transgresa limitele unei societăți închise, scriitorul Augustin Buzura a lăsat mii de pagini conținând versiuni, rescrieri, restructurări ale operelor sale. Expoziția pune pentru prima dată în valoare portretul scriitorului conturat prin prezentarea laboratorului intim al scriiturii.

Augustin Buzura (1938-2017), absolvent al Facultății de Medicină, pasionat de filosofie, artă și literatură, s-a remarcat prin curajul de a aborda teme dificile în contextul social și politic de dinainte 1989. Redactor-șef al revistei literare „Tribuna“ din Cluj, fondatorul și președintele Fundației Culturale Române (1990-2003), transformată ulterior în Institutul Cultural Român, al cărui președinte a fost până în 2005, Augustin Buzura a excelat atât ca romancier, cât și în activitatea de manager cultural în instituțiile pe care le-a creat, punând în practică strategii culturale de promovare a valorilor românești peste hotare. 

De-a lungul celor 55 de ani de misiune literară și civică, scriitorul Augustin Buzura a publicat șapte romane: Absenții (1970), Fețele tăcerii (1974), Orgolii (1977), Vocile nopții (1980), Drumul cenușii (1988), Recviem pentru nebuni și bestii (1999) și Raport asupra singurătății (2009), toate rămase ca titluri reper în istoria romanului românesc. Tradusă în franceză, engleză, rusă, germană, spaniolă, portugheză, poloneză, chineză, suedeză, maghiară, slovenă și japoneză, opera sa a cunoscut o largă circulație internațională. Temele sociale, abordate cu responsabilitatea celui care s-a confruntat zi de zi cu un sistem ostil și absurd, constituie contextul propice pentru sondarea psihologică a personajelor cu care mulți dintre cititorii săi s-au identificat, așa cum reiese din corespondența cu aceștia, precum și din numărul uriaș al tirajelor și reeditărilor epuizate. Sute de articole, interviuri, anchete, reportaje, portrete dau seama de întinderea și diversitatea intereselor intelectuale și sociale ale omului Buzura. 

Augustin Buzura a primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1970, 1974, 1980, 1984), Premiul „Ion Creangă al Academiei Române“ (1977), Premiul Opera Omnia al revistei „Convorbiri Literare“.

A fost președinte al Filialei Române a Asociației de Cultură și Știință Europeană cu sediul la Roma, membru fondator al Fundației Culturale Europene „Gulliver“ din Amsterdam, membru în comitetul director al Centrului Euro-Atlantic. Doctor Honoris Causa al Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu (1997), al Universității de Nord din Baia Mare (2010), al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca (2014). Membru de onoare al Academiei Româno-Americane (2000), membru al Academiei Braziliene de Litere (2001), membru al Academiei Latinității (2001), membru corespondent al Südosteuropa-Gesellschaft, Germania (2001).

A fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Mare Cruce (2000), cu Ordinul Brazilian „Rio Branco“ în grad de Comandor, cu Ordinul Mexican „Vulturul Aztec“ și cu multe alte medalii naționale și internaționale.

În data de 3 iulie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular la 12 martie 1992.
 
Sursa foto: https://ro.augustinbuzura.org