Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Columna de la Roma şi Monumentul de la Adamclisi, „isvorâte din aceeaşi concepţie“

Continuăm şi astăzi să prezentăm fragmente preţioase din monografia „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” aparţinând publicistului Ioan Adam care se referă la Monumentul de la Adamclisi, întrucât oferă detalii tehnice de-acum mai bine de un secol. Deşi ar putea părea că interesează doar specialiştii, ele ne oferă ocazia unei redimensionări a actualului monument.
 

 

„Din monumentul de altă dată, n'a rămas azi în picioare 'decât trunchiul circular inasiv, desbrăcat de podoabe şi de trofeul simbolic de deasupra.
Multe din pietrele cioplite, care înveliau turnul, mai ales cele prea voluminoase şi grele, s'au găsit rostogolite împrejur, la distanţe neregulate. După poziţiunea acestor căderi s-au determinat şi locurile pe care petrele trebue să le fi ocupat în turn.
Având în vedere dimensiunile diferitelor părţi, monumentul, în întregimea lui trebue să fi avut o înălţime de 32 de metri şi un diametru de 34 metri. Movila de azi, aşa despuiată cum e, nu mai are decât o înălţime de 10 metri, cu un diametru de 27 metri. (...)
 
De bună seamă că primele devastări ale monumentului dela Adam-Clisi, trebue să dateze din timpul barbarilor, rămânând ca ruina să se desăvârşiască în timp, cu ajutorul cutremurilor şi atacurilor oamenilor.
La baza movilei de azi, s'au desvelit aproape întregi cele şapte scări circulare, care urcau la platforma din jurul soclului, şi pe care începea să se înalţe trunchiul propriu al monumentului. (...)
După încercările de reconstituire, cu ajutorul elementelor rămase şi a prezumţiunilor, iată cum era monumentul în întregime:
a) fundaţiunea din pământ de 1 m,50 grosime, făcută din beton, peste care erau aşternute două rânduri de pietre cioplite regulat, formând astfel postamentul.
b) cele şapte scări pe care se suia la platforma soclului şi care aveau la un loc o înălţime de 2m,40.
 
c) platforma din jurul soclului, înclinată puţin în afară şi lată de 1 m,7,5.
d) soclul înalt de 0m,56.
e) îmbrăcămintea corpului, formată ,din 6 rânduri de lespezi, care strângea trunchiul ca într'o chiuirasă înălţimea acestei părţi era de 3 m ,56.
f) friza înaltă de 0m,60.
g) colanul metopelor cari ornau trofeul, compus din 54 basoreliefuri, despărţite prin 54 pilaştri. Sculpturile de pe metope reprezintau scene şi luptători din cele două războae ale lui Traian cu dacii şi geţii înălţimea acestui colan înconjurător era de 1m,40.
h) arhitrava, înaltă de 0m,67.
i) cornicea, înaltă de 0m,67.
j) parapetul crenelat. Crenerurile erau înalte de 1 m,43 şi late de 0m,35 şi era sculptat pe ele un barbar în picioare. Parapetul între creneluri, înalt de 0m,9, iar depărtarea dintre creneluri de 1m,6. În dreptul deschiderei dintre creneluri era câte un leu culcat cu gura deschisă, din care curgea apă.
k) învelişul de deasupra era făcut din lespezi de piatră, prinse în formă de solzi.

  DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF
 

Deasupra acestui trunchiu impunător, era înălţat trofeul propriu zis. Baza trofeului era alcătuită astfel:
a) soclul circular de sus.
b) venia apoi o construcţiune exagon ală în formă de turn, care s'a crezut până acum, înaltă de 4m,53. 1) Pe una din feţele exagonului era inscripţiunea.
c) trofeul se înălţa apoi deasupra de tot, ca un simbol al triumfului şi mândriei romane. Trofeul era lucrat în două feţe, aşa că-ţi dădea aceeaşi
impresiune, atât din faţă, cât şi din dos. EI se compunea dintr'o lorică, o tunică, 4 scuturi, două perechi de pulpare şi în vârf coiful.
 
Arheologul Bendorf crede că planul acestui monument a fost dat de Apolodor. Asemănarea arhitectonică e vădită. Aceeaşi concepţiune măreaţă şi trainică, se observă şi la monumentul dela Adam-Clissi. Caracterul de ornamentare şi gust al operilor lui Apolodor, se observă uşor. E destul să comparăm Columna dela Roma, cu sculptura de pe ea, cu scenele de pe metopele trofeului dela noi, ca să vedem că aceste două monumente, au isvorît din aceeaşi concepţie”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, aşa cum se petreceau în Constanţa de-acum un secol

#DobrogeaDigitală La Tekir-ghiol vine lumea pentru toate bolele

#DobrogeaDigitală O legendă a Tekir-Ghiolului povestită acum 100 de ani

#DobrogeaDigitală Pe drumul lui Adam-clisi prin Medgidia altui secol

#DobrogeaDigitală Barbariile care au mutilat monumentul Tropaeum Traiani

#DobrogeaDigitală Curiozităţi de-acum un secol despre monumentul de la Adamclisi

 

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (II) (galerie foto)

16 Oct 2019 631

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

12 Oct 2019 1795

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 817

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

11 Oct 2019 641

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

10 Oct 2019 510

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

09 Oct 2019 768

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

09 Oct 2019 566

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

07 Oct 2019 1007

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Pe drumul lui Adam-clisi, prin Medgidia unui alt secol

04 Oct 2019 616

#citeșteDobrogea 159 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța, pe care le-o datorăm englezilor

04 Oct 2019 649

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 570

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

02 Oct 2019 1180

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

01 Oct 2019 1013

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) „La Vii e loc de odihnă şi destindere sufletească“

30 Sep 2019 716

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Legenda „Mamaei“, povestită de un turc care „rupea româneşte“

28 Sep 2019 1065