08 Oct, 2019 00:00
2400
„Din monumentul de altă dată, n'a rămas azi în picioare 'decât trunchiul circular inasiv, desbrăcat de podoabe şi de trofeul simbolic de deasupra.
Multe din pietrele cioplite, care înveliau turnul, mai ales cele prea voluminoase şi grele, s'au găsit rostogolite împrejur, la distanţe neregulate. După poziţiunea acestor căderi s-au determinat şi locurile pe care petrele trebue să le fi ocupat în turn.
Având în vedere dimensiunile diferitelor părţi, monumentul, în întregimea lui trebue să fi avut o înălţime de 32 de metri şi un diametru de 34 metri. Movila de azi, aşa despuiată cum e, nu mai are decât o înălţime de 10 metri, cu un diametru de 27 metri. (...)
De bună seamă că primele devastări ale monumentului dela Adam-Clisi, trebue să dateze din timpul barbarilor, rămânând ca ruina să se desăvârşiască în timp, cu ajutorul cutremurilor şi atacurilor oamenilor.
La baza movilei de azi, s'au desvelit aproape întregi cele şapte scări circulare, care urcau la platforma din jurul soclului, şi pe care începea să se înalţe trunchiul propriu al monumentului. (...)
După încercările de reconstituire, cu ajutorul elementelor rămase şi a prezumţiunilor, iată cum era monumentul în întregime:
a) fundaţiunea din pământ de 1 m,50 grosime, făcută din beton, peste care erau aşternute două rânduri de pietre cioplite regulat, formând astfel postamentul.
b) cele şapte scări pe care se suia la platforma soclului şi care aveau la un loc o înălţime de 2m,40.
c) platforma din jurul soclului, înclinată puţin în afară şi lată de 1 m,7,5.
d) soclul înalt de 0m,56.
e) îmbrăcămintea corpului, formată ,din 6 rânduri de lespezi, care strângea trunchiul ca într'o chiuirasă înălţimea acestei părţi era de 3 m ,56.
f) friza înaltă de 0m,60.
g) colanul metopelor cari ornau trofeul, compus din 54 basoreliefuri, despărţite prin 54 pilaştri. Sculpturile de pe metope reprezintau scene şi luptători din cele două războae ale lui Traian cu dacii şi geţii înălţimea acestui colan înconjurător era de 1m,40.
h) arhitrava, înaltă de 0m,67.
i) cornicea, înaltă de 0m,67.
j) parapetul crenelat. Crenerurile erau înalte de 1 m,43 şi late de 0m,35 şi era sculptat pe ele un barbar în picioare. Parapetul între creneluri, înalt de 0m,9, iar depărtarea dintre creneluri de 1m,6. În dreptul deschiderei dintre creneluri era câte un leu culcat cu gura deschisă, din care curgea apă.
k) învelişul de deasupra era făcut din lespezi de piatră, prinse în formă de solzi.
Deasupra acestui trunchiu impunător, era înălţat trofeul propriu zis. Baza trofeului era alcătuită astfel:
a) soclul circular de sus.
b) venia apoi o construcţiune exagon ală în formă de turn, care s'a crezut până acum, înaltă de 4m,53. 1) Pe una din feţele exagonului era inscripţiunea.
c) trofeul se înălţa apoi deasupra de tot, ca un simbol al triumfului şi mândriei romane. Trofeul era lucrat în două feţe, aşa că-ţi dădea aceeaşi
impresiune, atât din faţă, cât şi din dos. EI se compunea dintr'o lorică, o tunică, 4 scuturi, două perechi de pulpare şi în vârf coiful.
Arheologul Bendorf crede că planul acestui monument a fost dat de Apolodor. Asemănarea arhitectonică e vădită. Aceeaşi concepţiune măreaţă şi trainică, se observă şi la monumentul dela Adam-Clissi. Caracterul de ornamentare şi gust al operilor lui Apolodor, se observă uşor. E destul să comparăm Columna dela Roma, cu sculptura de pe ea, cu scenele de pe metopele trofeului dela noi, ca să vedem că aceste două monumente, au isvorît din aceeaşi concepţie”.
DREPTURI DE AUTOR
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: