#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

Publicistul Ioan Adam reușește să surprindă cititorul cu fiecare capitol parcurs din prețioasa monografie „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, oferindu-i amănunte dintre cele mai interesante despre orașul de la poalele Monumentului de la Adamclisi.
 

 

„Dela Tropaeum Traiani, cu câţiva chilometri spre S.V. la vale, te cobori printr'o văgăună largă, pe-un alt tapşan mai lăsat şi pe care se văd şi azi ruinele vechei cetăţi Municipium Tropaeum Traiani, - unde trebue să fi stat garnizoana militară, care apără şi făcea paza monumentului.
 
În urma săpăturilor făcute, s'a descoperit din pământ aproape tot vechiul oraş, care-şi luminează azi ruina în bătaea soarelui, ca o cetate dărâmată şi părăsită. Până acum s'au descoperit trei porți, din care cea dela apus şi cea dela răsărit, care erau la cele două capete ale viei principalis şi poarta dela miază-zi.
Treci prin adevărate momente de emoțiune, când vezi lespezile aşternute la intrări, cum se cunosc curmate în lung, de două dâri paralele roase acolo în piatră, de frecatul roatelor de pe vremuri. Strada principală se descoperă înainte printre ruine, acoperită cu piatră cioplită şi mărginită de canaluri de scurgere şi apeducuri nemuritoare. De-o parte şi de alta se văd resturi de zidărie bine păstrate.
 
Ruina turnurilor exterioare, cu rămăşitele zidurilor înconjurătoare, îţi dau o iluzie tristă acum, faţă de tăria şi splendoarea vechei cetăţi.
Municipiul acesta vechiu trebue să fi ocupat o suprafață ca de 12 hectare, măsurând după temelia zidurilor înconjurătoare. (...)

Deşi nu s'a terminat cu săpăturile, totuşi până acum s'au făcut descoperiri însemnate, cari au ajutat la limpezirea multor chestiuni bănuelnice, cari privesc atât vechiul oraş, cât şi trofeul de pe deal.
Dintre clădirile desgropate, cele trei biserici scoase din năpustire, prezintă un mare interes. E acolo temelia unei basilice bizantine, cu criptă, în care te cobori pe-o scară de 12 trepte; o alta mai veche (basilica forensis) are 28 m lungime şi 9m,38 lărgime, în faţă cu un portic cu 5 scări şi camere pe margini; a treia (din timpul lui Traian), are 56 m lungime şi 23 m lăţime, împărţită în trei tinzi, prin două şiruri de coloane, a căror socluri se conservă la focul lor şi până azi.
 
În anul 316 d. Chr., împăratul Constantin cel Mare rezideşte cetatea, o întăreşte din nou şi-i pune, pe partea dela intrarea principală, un trofeu al lui. De aici încolo municipiul fundat de Traian poartă numele de Civitas Tropaensium. Unii arheologi, încurcaţi de acest amestec al împăratului
creştin, au crezut la început că toată opera de întărire dela Adam Clissi, ar fi fost datorită lui Constantin”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Dilema tumulului de la Adamclisi, mormântul bravilor soldați căzuți în războiul dacic sau al unui ofiter superior roman

#DobrogeaDigitală Barbariile care au mutilat monumentul Tropaeum Traiani

#DobrogeaDigitală Curiozități de-acum un secol despre monumentul de la Adamclisi

#DobrogeaDigitală Columna de la Roma și monumentul de la Adamclisi isvorâte din aceeași concepție

#DobrogeaDigitală O legendă a Tekir-Ghiolului povestită acum 100 de ani

#DobrogeaDigitală Pe drumul lui Adam-clisi prin Medgidia altui secol