08 Oct, 2019 00:00
1914
„Trebuinţa unei gazete independente care să nu se amestece în politica militantă, ci să se ocupe de neajunsurile şi suferinţele mult încercatelor poporaţiuni dobrogene, era adânc simţită. Suntem oameni nuoi cei care cutezăm a ne azarda pe spinosul câmp al jurnalismului, ştim că vom întâmpina greutăţi şi desamăgiri, dar ideia că ne-am împlinit o datorie ne va susţine şi ne va mângâia.
Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată, desbrăcată de ori-ce patimă, afară de cea a binelui. Suntem liberali, suntem români, năsuim spre progres, şi în dragostea noastră pentru fericirea Dobrogei îmbrătişăm pe toţi fii acestei provincii. Vom susţine binele cu căldură, vom combate fără milă răul, cerend îndreptarea lui. Cel nedreptăţit va găsi pururea un resunet în inima noastră. Dobrogea suferă, Dobrogea are răni adânci cari trebuesc vindecate fără întârziere. Şi nu cu vorbe deşarte se vor cicatrisa rănile ei. Trebuesc reforme mari, grabnice cari să vindece răul. S'au făcut aşa de multe făgăduieli bieţilor dobrogeni fără a se îndeplini, în cât azi ei nu mai cred în nimic şi pe nimene. Storşi, sleiţi de neîndurarea climei, de nepăsarea şi prigonirea celor chemaţi să-i ocrotească, mulţi au luat lumea în cap, şi mulţi vor părăsi acest pământ ingrat, dacă guvernul va sta nemişcat”.
„Este o datorie imperioasă pentru guvern a se ocupa de suferinţele Dobrogei şi a căuta să le vindece cu o oră mai înainte. Prin Dobrogea, România îmbrăţişează Marea, această frumoasă Mare, care formează plămânii ţerei. Acest colţişor de Mare trebue să fie scump Românilor; pe malul acestei Mări trebue să ne înrădăcinăm adânc că nici o vijelie să nu se mai poată smulge.
Dacă ţeara cunoscea deplin dragostea dobrogenilor, alipirea lor la România, suntem încredinţaţi că ar fi făcut mai mult pentru această provincie de cât făcuse până acum. Se poate ierta o greşeală făcută fără gândire, dar este o crimă a stărui în ea, când mii de glasuri ţ'o arată şi cer îndreptarea ei. Noi îndrăsnim a crede că cei ce conduc sorta acestei ţeri, cărora li s'a făcut cunoscut în mai multe rândurI suferinţele dobrogenilor, nu vor sta nemişcafi la glasul desnădăjduit al Dobrogei.
Ne adresăm acolo "dove si puo cio che si vuole" (unde se poate ceea ce se vrea), guvernului central, omenilor cu durere de ţeară, ziaristicei, şi'i conjurăm să aibă milă de Dobrogea, să se intereseze de suferinţele ei, de viitorul acestei mult încercate provincie. Vom fi recunoscători omenilor de stat, presei şi tuturor acelora care ne vor sprijini, cari vor susţine causa Dobrogei.
Împrejurările economice ale Dobrogei fiind prea puţin cunoscute, ne vom sili a arunca lumină asupra lor făcând în organul nostru partea cea mai largă studielor de acestă natură. Multe disposiţiuni din legile, regulamentele şi decisiunile ministeriale privitoare la regularea, distribuirea şi administrarea terenurilor de cultură şi bunurilor Statului, acele pentru esploatarea pădurilor, carierelor, stufăriilor şi apelor de pescuit, trebuesc revisuite şi refăcute în sens mai echitabil pentru locuitorii acestei provincii, întru cât aplicaţiunea lor mai este susceptibilă de îndreptare.
Pe lângă cestiunile de actualitate şi cele de oportunitate în ceea ce ar mai fi de regulat cu prisosele de moşii rămase Statului dupe parcelare, ne vom ocupa de tot ce interesează economia rurală dobrogeană”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: