#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

O imagine a Dobrogei şi a principalelor probleme cu care se confruntau societatea şi cetăţeanul, în urmă cu un secol, găsim în presa vremii, indexată cronologic de istoricul Stoica Lascu, în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“.
 
Astfel, în ziarul „Constanţa”, I, nr. 41, din 18 octombrie 1892, putem citi o pledoarie pentru eliminarea bâlciurilor din judeţ, pentru a se încuraja dezvoltarea „comersanţilor” români în localităţile urbane, precum şi a târgului de vite de la Constanta, înfiinţat de către Stat.
 
 

„În judeţul nostru avem trei bâlciuri anuale, din cari: unul în oraşul Hârşova dela 15-25 Septembre şi două în oraşul Medgidie, având o durată de câte 15 zile în lunele Iunie şi Octombre; cel din Hârşova este înfiinţat de acum trei ani, iar cel din Megidia datează încă din timpul fostei dominaţiuni Otomane. În aceste bâlciuri vin astă-zi comercianţi din diferite oraşe din ţară, cum din Brăila, Galaţi, Călăraşi, Bucuresci etc pentru a desface resturi de mărfuri demodate, vechituri de manufactură şi altele; iar locuitorii aduc vite sau producte, ca din vînzarea lor să facă bani spre a târgui cele trebuincioase pentru îmbrăcăminte şi gospodărie.

La prima vedere s'ar părea că aceste deposite ambulante de mărfuri nu încătuşează câtu-şi de puţin desvoltarea comercială şi economică a unul judeţ, în realitate însă, sub forma eftenităţei, ele spoliază pe locuitori şi păgubesce pe comersanţii locali. - Depositele ambulante - dacă ne este permis a ne esprima astfel 'şi aveau raţiunea atunci când lipsiau căile de comunicaţie, când atarI deposite se transportau în diferite centruri lipsite de industrie nu numai pentru a se desface cu amănuntul locuitorilor, dar şi pentru a asorta chiar pe comercianţi. Cine nu'şi amintesce din comercianţii locali că acum 20 sau 30 ani în bâlciul Megidiei veneau cantităţi colosale de mărfuri din Marsilia pentru a se preda comercianţilor din diferite oraşe a le Dobrogei şi Bulgariei. Astă-zi, însă, ni se poate obiecta că acelea şi mărfuri ni se procură, tot în acelaşi bâlciu, dar de comercianţii din ţară. Asupra acestui punct avem însă a respunde că în interesul desvoltărei comerciale a judeţului nostru nu avem trebuinţa de nici un bâlciu, şi iată pentru ce: Majoritatea comunelor din judeţul Constanţa fiind locuite numai de români ar urma deci caşi în comunele urbane să avem prăvălii cu obiecte de acelea cari se procură locuitorilor ruralI, cum de esemplu braşovenii, mămularii şi altele. - Asemenea magasii ne lipsesc aproape cu desăvârşire din oraşele judeţului Constanţa, dacă esceptăm oraşul Hârşova. - În anul trecut un neguţător român din Brăila, care deschisese o asemenea prăvălie în oraşul Constanţa, a fost silit să o închidă. Care să fi fost causa? ... 

Unica şi principală causă a fost şi este că locuitorii din judeţul nostru au adoptat reul obiceiu ca toate obiectele pentru gospodărie şi îmbrăcăminte să şi le procure din bâlciul Megediei, adică să le cumpere dela neguţătorii cari vin din alte judeţe spre a'şi desface vechiturile în judeţul nostru. Prin cele ce espunem nu voim a crea un monopol, pentru neguţătorii localI. Nu ... Ideia nostră consistă, că închizându-se aceste doue bâlciuri, vom reuşi ca în scurt timp să se stabilească comercianţi românI în cele alte oraşe din judeţ. Atât din punctul de vedere naţional cât şi economic, autorităţile în drept, credem că, sunt obligate a lucra ast-fel că acele ramurI de industrie şi comerciu, cari se întreprind numai de români, să'şi ia desvoltarea şi în oraşul nostru. Pe câtă vreme însă ţăranul român 'şi va procura căciula, minteanul, gheba, cojocul, sarica, cismele, şi toate uneltele gospodăriei rustice numai din bâlciurile sus citate, de sigur că nu vom vedea în Constanţa neguţători români cum sunt braşovenii, cojocarii, căciularii, cavafii şi alte brasle industriale ca în oraşele Brăila, Ploiesci etc.”

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

„Bâlciurile nu pot fi folositoare sub nici un punct de privire“

Autorul îşi motivează în continuare poziţia  privind desfiinţarea bâlciurilor din judeţul Constanţa, susţinând că târgul de vite, deja construit la marginea urbei, este util şi suficient, pentru ca oamenii să nu-şi mai risipească banii prin cârciumi sau pe „mărfurile mucegăite” ale neguţătorilor ambulanţi.

„Pe lângă cele ce am arătat am putea să mai adăugăm că bâlciurile în sine sunt cu totul păgubitoare şi pentru săteni din punctul de vedere moral şi material. - Săteanul merge la bâlciu nu numai cu gândul de a'şi vinde una sau mai multe vite, ca din preţul lor să'şi cumpere cele trebuincioase, dar în el mai este înrădăcinat şi obiceiul de a chefui căci alt-mintrelea nu ar însemna nimic că a fost la bâlciu, - şi dacă se întâmplă ca în prima zi să nu'şi poată desface vitele, se vede silit a remâne şi zilele următoare, aşa că la urma urmei, dupe ce se desmeticesce 'şi face socoteala că dacă nu jumătate, dar un sfert din preţul vitelor l'a cheltuit în petreceri. 

În definitiv bâlciurile nu pot fi folositoare sub nici un punct de privire, şi desfiinţarea lor poate că ar păgubi numai pe câţi-va hangii, cârciumari, cafegii şi alte cuiburi de corupţiune din Megidie şi ... atâta tot. În cât privesce însă vânzarea vitelor, care este un product principal al judeţului nostru, statul a avut grijea de a înfiinţa târgul de vite din marginea oraşului Constanţa, pentru construirea căruia a cheltuit aproape un milion, unde săteanul 'şi poate vinde prisosul de vite, fără a mai fi silit ca din preţul lor să cumpere mărfurile mucegăite a le neguţătorilor ambulanţi. 

Dacă astăzi târgul de vite înfiinţat de stat, nu dă resultatele aşteptate, causa, în prima linie, este existenţa bâlciului din Megidia. Noi ne facem datoria a da publicităţei aceste scurte dar întemeiate aprecieri şi sperăm că atât onor. Consiliu judeţian în prima sa sesiune, cât şi Camera de Comerciu vor căuta a lucra pentru desfiinţarea bâlciurilor din judeţul nostru”.

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“,  disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi: 
 
#DobrogeaDigitală Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanţa - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanţa să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Declarații de avere Constanța Averea și interesele Nicoletei Florescu, șef Serviciul Topografie, Cadastru și Cartografie Digitală (DOCUMENT)

20 Oct 2023 956

#DobrogeaDigitală Titu Maiorescu - „om însemnat, mai mult avocat decât filosof”

18 Jun 2022 3134

In memoriam Anghel Saligny, cel mai prestigios inginer al României moderne

17 Jun 2022 3237

#DobrogeaDigitală Nae Ionescu – o minte sclipitoare, dar şi unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureştiul interbelic

16 Jun 2022 2913

#DobrogeaDigitală In memoriam Virgil Teodorescu

15 Jun 2022 3032

#DobrogeaDigitală Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

15 Jun 2022 2961

#DobrogeaDigitală In memoriam Aida Abagief

14 Jun 2022 3155

#DobrogeaDigitală Alexandru Mereuță – 95 de ani de la naștere

14 Jun 2022 3354

#DobrogeaDigitală Jean Ionescu – directorul cu cel mai îndelungat mandat în Dramaticul constănțean

09 Jun 2022 2228

#DobrogeaDigitală Paul Staicu, la 85 de ani

07 Jun 2022 1922

#DobrogeaDigitală Marea și poetul nepereche, evocați în întrunirile comitetului Pro Eminescu

03 Jun 2022 1858

#DobrogeaDigitală „Pentru copii, jocul e o treabă serioasă”

02 Jun 2022 2135

#DobrogeaDigitală „Ţinta statornică a României este de a contribui la menţinerea acestei păci binefăcătoare” (video)

01 Jun 2022 2086

#DobrogeaDigitală O imagine a Tuzlei, așa cum era la 1910

27 May 2022 3540

#DobrogeaDigitală Calea de ieşire din sărăcia şi marasmul economic este investiția în inteligența tinerilor, „bogăţia naturală a ţării”

26 May 2022 3368