27 Sep, 2019 00:00
1898
În acest sens, primul club apărut la Constanţa a fost iniţiat de prefectul C. Ciocârlan, „în localul Hotelului Panaiot, sub patronagiul şi Preşedenţia D-sale, unde orice om de bine, găseşte şi poate face lectură, musică, conversaţiune şi chiar comerciu. Nu putem de cât felicita pe D-l Prefect pentru frumoasa idee de care a fost inspirat, făcând ca prin instituirea acestui club se dispară separatismul de până acum a populaţiunei oraşiului, care ori cine, nu poate tăgădui are şi aduce cu sine multe desavantaje între cari şi acela a fi şi remânea în priimitivitate. Asociabilitatea fiind unul din principalii factorI conducători spre progresul moral, material şi ast-fel civilisator scopul instituirei acestuI club este asociaţiunea. Sperăm dar, că ori cine cunoscând resultatele ce decurg din asociaţiune se va grăbi se devină membrul eI. Penă acum avem satisfacţiunea a prenumera între membrii sei aprope tot ceia ce numim representanţii societăţei”.
„Damele române au venit să depue şi ele obolul pe altarul bine facerii publice”
În acelaşi spirit al asocierii pentru binele public, au loc şi primele acţiuni caritabile din Dobrogea, organizate de doamnele din familiile de seamă ale epocii:
„Damele Române din Constanţa conduse de acel sentiment de caritate şi nobil care a format tot d'auna caracterul femeii Române, au venit să'şi depue şi ele obolul lor pe altarul bine facerii publice. Se scie că scopul principal al instituirei Clubului în Constanţa a fost asociabilitatea, întrunirea la un loc a tuturor membrilor societăţii care prin conveniri dese, printr'o continuitate de idei, de distracţiuni, să se cunoască cu toţi mai bine, se nu mai fie isolaţi ca până acum şi să se privească ca streini unii pe alţi. Acest sublim scop atins în totul, căci saloanele clubului sunt frequentate în fie care seară de membrii săi; trebuea ca şi femea, această educătore a societăţii, femea făptură alesă a lui Dumnezeu, să contribue a da clubului un caracter şi mai sublim şi mai plăcut. Şi precum ea este forte în sentiment, printr'o ingenioasă energie a satisface datoriilor sale nobile şi delicate, a găsit că chiar în distracţiune se fiă folositoare. Ast-fel Sâmbătă seră Domnele Române, în salonul Domniei Lor, scărmănau scamă pentru nenorociţii bolnavi din spitalele din Constanţa. Pe cât de încântător, tot aşa şi de respect pios era privindu-le cum se întreceau în acest lucru. Doamnele: Horozeanu, Caridia, Georgescu, Popescu, Simizenu, Cepragă, Nisipenu, Senac, Papasaul, Iordănescu, Constantinescu, Veseli, Dumitraşcu, Marinescu, Poliza, şi Petrescu au câştigat recunoscinţa membrilor Clubului pentru acestă faptă lăudabilă, făcând ca distracţiunile la Club se fiă pe cât de variate, tot aşa şi plăcute. Dupe terminarea lucrului, dansul venea se resplătescă în mică parte ostenelile D-lor; S'a dansat apoi până la orele 11 noaptea şi după cum au dispus Domnii membrii ai Comitetului musica militară va cânta la Club în fie care sâmbătă seară. Mercuri la 25 va avea loc primul bal”.
#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“
#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dob
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: