#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Implicarea ministrului Tache Ionescu în finalizarea Catedralei din Constanța


Continuăm prezentarea articolelor referitoare la ținutul pontic, cuprinse în volumul istoricului Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, cu un text apărut în ziarul „Constanţa”, I, nr. 41, din 27 septembrie 1892.





În discuție se află „mult încercata catedrală din Constanța”, căreia i s-a pus piatra de temelie la 4 septembrie 1883. Edificiul, care domină și astăzi prin arhitectura sa monumentală întreg spațiul falezei sudice a orașului, a fost sfințit abia 12 ani mai târziu, fapt pentru care autorul articolului se arată nerăbdător să vadă deschis și funcțional celebrul lăcaș de cult ortodox. Prilejul este folosit și pentru a i se aduce mulțumiri ministrului Tache Ionescu, pentru „interesul special ce D-sa a pus în această cestiune”:
 

„Sunt în deobşte cunoscute fasele, prin care a trecut mult încercata catedrală din Constanţa. Dupe o trecere de 10 ani aproape, de când Statul a pus temelia acestui momument, ne găsim încă la început: ba viciI de construqiune; ba lipsa de fonduri, une-ori; ba o pictură, aşia zisă de ocasiune, au fost pe rînd tot atâtea pricini, cari nu ne-au dat încă un templu creştinesc de rugăciune în oraşul nostru. Îndelungata nostră aşteptare, urma să aibă un sfârşit în spre bine.


Pentru astă-zi, avem plăcerea a însciinţa pe cetitorii noştri, că lucrările pentru apropiata deschidere a catedralei, urmează cu activitate. Ţinând seamă de lipsurile semnalate de către Episcopul Dunărei-de jos, d. Tache Ionescu, actualul Ministru de Culte, a visitat catedrala şi a cercetat cu amănunţiune şi o dreaptă pricepere, cusururile ce trebuiau înlăturate în pictură, cum şi cele alte nevoi de mobilier şi construcțiune. Interesul special ce D-sa a pus în acestă cestiune, iese acum la ivială pentru ori şi cine.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Dupe 3 septămâni dela trecerea D-sale pe aci, lucrările au început să meargă pe calea dreaptă şi se continuă cu multă stăruinţă.
D. Mirea, cel ce a luat asupră-şi pictura catedralei, se află de mai multe zile în oraş, şi se ocupă serios cu lucrările ce mai sunt de efectuat. Acestă atenţiune, era bine să se arate chiar de la început.


E evident, că o privighere sistematică,un control mai pronunţat şi priceput, ar fi scutit pe credincioşi dela lungă, prea lungă aşceptare a deschiderei sfintului locaş. De ast-fel trebuie s'o spunem, era bine să se ţină mai multă socoteală de tradiţiunile nostre bisericesci, şi să nu se înghebeze în pripă unele lucrări, condamnate chiar din acestă causă a fi cu totul revezute în urmă.




Bine e, să mergem sub toate raporturile; dar acest mers trebuie subordinat oportunităţei. În nimic nu se fac salturi, fără ca ele să fie prejudiciabile chiar făptuitorului lor însu-şi. Socotim, că cam aşa vederi, au călăuzit pe d. Ministru în mesurile ce le-a luat cu privire la acestă cestiune.

Aşa se explică, cum chipurile onor Sfinte - despre a cărora asemenare pămentească s'a vorbit atâtea şi atâtea până acum - se modifică astă-zi şi ieau întăţişări proprii de a satisface cerinţele canonelor noastre bisericeşti.
Chiar viciile de construcție ale edificiului, se potolesc pe zi ce merge şi pe cât mai e posibil; aşa în cât, totul făgădueşce un bun sfirşit, de mult aşteptat.


Din aceste pricini ne simţim datori, a exprima deplinile nostre mulţumiri d. ministru Tache Ionescu. D-sa a pipăit şi a priceput pulsul unui bolnăvicios de multă vreme în suferinţă. Numai ca simpli cronicari înregistrăm aceste lucruri. Altfel, n'avem pretenţiunea de a fi cercetat în amănunte şi cu deplină cunoşcinţă în materie, lipsurile de tot soiul ce s'ar putea semnala de către alţii mai cunoscători şi mai competenţi de cât noi. Remâne încă învederat, că locurile n'au fost strânse de aproape, chiar de la început, şi că trebuie să ne punem totă încrederea în vederile patriotice ale Ministrului de azi al cultelor, ca într'unul ce a probat cu prisosinţă, că înţelege şi'şi dă bine seama despre trebuinţele nostre naţionale în Dobrogea.
Dupe spusele chiar ale D-lui Ministru, suntem ţinuţi a crede că catedrala se va deschide în primăvara viitoare.
Aşteptăm cu mulţumire.”



#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916), disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita regelui Carol I și a principelui Ferdinand la Constanța
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Declarații de avere Constanța Averea și interesele Nicoletei Florescu, șef Serviciul Topografie, Cadastru și Cartografie Digitală (DOCUMENT)

20 Oct 2023 956

#DobrogeaDigitală Titu Maiorescu - „om însemnat, mai mult avocat decât filosof”

18 Jun 2022 3134

In memoriam Anghel Saligny, cel mai prestigios inginer al României moderne

17 Jun 2022 3235

#DobrogeaDigitală Nae Ionescu – o minte sclipitoare, dar şi unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureştiul interbelic

16 Jun 2022 2913

#DobrogeaDigitală In memoriam Virgil Teodorescu

15 Jun 2022 3032

#DobrogeaDigitală Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

15 Jun 2022 2961

#DobrogeaDigitală In memoriam Aida Abagief

14 Jun 2022 3155

#DobrogeaDigitală Alexandru Mereuță – 95 de ani de la naștere

14 Jun 2022 3353

#DobrogeaDigitală Jean Ionescu – directorul cu cel mai îndelungat mandat în Dramaticul constănțean

09 Jun 2022 2228

#DobrogeaDigitală Paul Staicu, la 85 de ani

07 Jun 2022 1922

#DobrogeaDigitală Marea și poetul nepereche, evocați în întrunirile comitetului Pro Eminescu

03 Jun 2022 1858

#DobrogeaDigitală „Pentru copii, jocul e o treabă serioasă”

02 Jun 2022 2135

#DobrogeaDigitală „Ţinta statornică a României este de a contribui la menţinerea acestei păci binefăcătoare” (video)

01 Jun 2022 2085

#DobrogeaDigitală O imagine a Tuzlei, așa cum era la 1910

27 May 2022 3540

#DobrogeaDigitală Calea de ieşire din sărăcia şi marasmul economic este investiția în inteligența tinerilor, „bogăţia naturală a ţării”

26 May 2022 3368