#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“

În volumul istoricului Stoica Lascu „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, putem parcurge un articol apărut  în ziarul „Constanţa”, I, nr. 40, din 20 septembrie 1892, unde se face un bilanţ al situaţiei şcolilor din urbea de la malul mării şi se clamează necesitatea înfiinţării unei „şcoale secundare” în Constanţa. Din cauza neimplicării autorităţilor şi a lipsei şcolilor gimnaziale, copiii sunt nevoiţi să meargă în alte oraşe sau, în cazul familiilor mai „cu dare de mână”, sunt trimişi în străinătate.
 

 

„În judeţul Constanţa avem actualmente 12 şcoale primare urbane: 6 de băeţi şi tot atâtea de fete, pe lângă cele 80 şcoale ce funcţionează prin sate şi tîrguri. Dacă, în termen mediu, socotim câte 15 absolvenţi pe fiecare şcoală urbană şi numai câte 2 de fiecare şcoală rurală, avem anual un contingent de peste 350 absolvenţi şi absolvente.
 
Până astă-zi, cu toate stăruinţele ce într'una ne-am pus, nu avem în judeţ nici o şcoală secundară, oricare ar fi soiul ei. În asemenea împrejurări, e drept să ne întrebăm, ce se face, care e situaţiunea acestor numeroşi absolvenţi ai înveţămîntului primar?
Răspunsul e dureros, şi nu se împacă de loc cu trebuinţele noastre a culturei naţionale.
Cetăţeni mai cu dare de mână - şi puţini sunt la număr, - sunt siliţi să'şi ducă copiii prin alte oraşe, mai de obicei prin streinătate; trebuind să întâmpine cheltuieli şi greutăţi, ce trec adeseori peste mijloacele de cari ar dispune.
 
Imensa majoritate a absolvenţilor, români de fel şi prin simţire, sunt nevoiţi a se mulţumi cu înveţământul primar, de vreme ce părinţii lor, mai toţi funcţionarii - şi ca escepţiune, nu cunoaştem în localitate mai mult de 5-6 casuri - nu pot dispune de mijloace, ca să întreţină aiurea educaţiunea copiilor lor. Sub acest raport, o nedreptate vădită şi cu urmări rele, se face elementului românesc de aci”.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Egali numai în datorii
 
„Noi românii de soiu - adică mai numai funcţionarii ţărei din aceste locuri plătim aceleaşi dări către Stat, judeţ şi comună, ca şi alţi cetăţeni din restul ţărei; luăm parte egală la toate angaralele şi nevoile publice fără nici o deosebire; dar nu putem pricepe de ce suntem egali numai în datorii, şi grozav depărtaţi ca cestiune de drepturi. Până la vremuri mai bune, uităm că sub raportul politic n'avem nici un amestec, şi suntem sistematic privaţi de cele mai elementare drepturi de cetăţenie, când în schimb, elementele streine de tulpina şi de adeveratele sentimente patriotice, se bucură de drepturi, ce nouă ni se refuză. Nu e aci locul, să vorbim despre această anomalie. Altă dată am mai spus'o, şi ne reservăm să revenim cât mai în curând. De-o cam dată, ne mărginim la cestiunea de cultură naţională, care, evident, se cade să primesc ori ce alte consideraţiuni. Sunt ani la mijloc, de când se proiectează o şcoală normală în portul Constanţa. Mai pe urmă, a fost vorba despre deschiderea unei şcoale de meserii. Până astă-zi insă, şi 14 ani au trecut deja de la încorporare, ne găsim mereu la început.
 
Dacă românii de aci, sunt vinovaţi în ceva şi nepregătiţi încă pentru viaţa politică, ce ne-o recunoaşte Constituţia la toţi de o potrivă, nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri. Pentru ei cerem dreptate, pentru ei stăruim ca statul, să înfiinţeze în oraşul Constanţa un gimnaziu clasic, sau o şcoală secundară oricare, unde copii noştri să se poată lumina.
 
Nu e o cheltuială îngreuitoare pentru ţară, când e vorba despre educaţiunea şi cultura naţională a elementului românesc de aci. Şi apoi, ca să înţeleagă ori cine, dreptatea plângerei nostre, e destul a spune, că Statul întreţine cu a sa cheltuială un seminariu mahomedan la Babadag, pe lângă hogii ce i plăteşte ca să propună religia mohamedană la elevii turci şi tătari de prin şcolele nostre publice primare. De fapt, Ministerul plăteşte ast-fel de hogi la Medjidia, Isaccea, Constanţa etc. deşi elevii musulmani în şcolele din aceste localităţi, se pot numera pe degete. Ba încă - şi aceasta e tare caracteristic - unii din aceşti hogi îşi trimet copii lor la Stambul ca aci să înveţe şi să cultive sentimente româneşti.

 
O cercetare cât de uşoară, o mică statistică sub respectul acesta, ar scoate la iveală grozăvii de nepriceput. E timpul, ca această stare de lucruri să înceteze. Când, ca cestie de românisare, se cheltuesc bani pentru întruparea elementelor streine, nu e drept, nu e prudent, nici uman, ca neauşul român să fie oropsit în însă-şi ţara lui, şi pus în afară de orice putinţă de a se lumina pe terenul naţional. Convinşi de dreptatea causei noastre, şi încrezători în vederile înţelepte ale cârmuitorilor de sus aşteptăm cu nerăbdare ca, cu un moment mai nainte, să se dea satisfacţiune legitimei nostre cereri.
 

O şcoală secundară românească în Constanţa, de ori ce fel ar fi ea deocamdată; comercială, de meserii ori reală, etc. e o trebuinţă mult simţită pentru propăşirea culturei naţionale.
De alt fel streinii ne-au luat înainte: unele comunităţi au deja înfiinţate gimnazii în regulă, cari funcţionează de mai mulţi ani”.

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“,  disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita regelui Carol I și a principelui Ferdinand la Constanța
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Apariţia ziarului „Dobrogea“ - „Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată“