#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie pentru modernizarea agriculturii dobrogene, baza „emancipărei noastre economice“

Volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“,semnat de istoricul Stoica Lascu, indexează cronologic presa referitoare la devenirea Dobrogei după revenirea sub administrație românească.





Într-un articol publicat în "Gazeta Dobrogei", V, nr. 346, din 17 octombrie 1893, găsim o pledoarie pentru modernizarea agriculturii și înființarea de „asociațiuni” agricole în noua provincie.
 

„Într'o serie de articole s'a arătat cât suntem de înapoiați în privința culturei solului Dobrogean. S'a arătat earăși că din causa acestui mod de cultură înapoiat, cerealele noastre nu pot face concurență pe piețele comerciale cerealelor streine, că această stare e vătămătoare atât plugarului cât și comerciantului nostru; și că efectele acestei stări resimțindu-se aproape zilnic, vom ajunge pe nesimțite la o ruină economică.

O schimbare a acestei stări se impune numai de cât. Pentru a făptui această schimbare care va avea drept sfârșit emanciparea noastră economică, autorul importantelor articole «emanciparea noastră economică» a conceput salutara idee de a forma o asociațiune agricolă, care pe de o parte prin agenții sei să strebată în masa poporului ca să-'i arate chipul în care să cultive pământul sistemațic, iar pe de alta să chibzuiască la mijloacele prin care să pună la îndemâna micului agricultor instrumentele agricole perfecționate. Cine nu-'și aduce aminte că în Franța după Restaurațiune se forma societăți agricole, comiții, ferme model etc. etc.; societăți care se ocupă pe de o parte de a perfecționa instrumentele agricole, iar pe de alta de a face din țeranul francez care devenise după revoluțiune proprietar un adeverat cultivator de pământ; Și aceste societăți cine nu știe ce admirabile resultate au dat.


Cine nu a citit iarăși că în apus capitaliștii cei mai inteligenți, înțelegend că isvoarele avuției nu se găsesc în speculațiune fără de frîu, au întors activitatea lor către lucrările pământului; unii au luat în mâna lor exploatarea de domenii și au introdus noi proceduri, conducându-se de legile care domnesc chimia și physiologia animală și vegetală, cu chipul acesta pământuri necultivate și ingrate au fost transformate în bogate domeniuri, alții au format precum se vede în America societăți cari au avut de scop de a pune la îndemâna plugarului perfecționatele instrumente agricole”.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

„Fericirea și prosperitatea țării stă în prosperitatea tălpei casei“

Și continuă autorul:
 

„Cine nu vede că cultura în Dobrogea trebue transformată, căci în loc de a lăsa pământul să se îngrașe prin țelină cea ce este o pagubă anuală pentru plugar, sistem condemnat de mult în alte țări, n'ar fi mai bine să se facă apel la progresele chimiei și să se aplice îngrășămintele? N'ar fi bine ca scumpetea brațelor să o înlocuim prin eftinătatea muncei procurată de mașini ? Nu e timpul oare să ne gândim că în loc de a lăsa ca agricultura să se întindă pe terenuri din ce în ce mai vaste strîmptorând și distrugând prin aceasta pădurile de o mare importanță în Dobrogea, aceiași cultură să se întindă pe terenul existent și să producă prin o muncă sistematică mult mai mult și mult mai bine? Cine nu cunoasce că agricultura este acea care alimentează industria și comerciul și că progresele ei iarăși nu sunt intim legate cu acele ale civilisațiunei, fiind-că popoare sălbatice nu sunt acele care ignorează aproape complect chipul de a exploata natura? Agricultura după cum a zis un mare economist, este mamella statului.

Pentru a pune dar basele emancipărei noastre economice, facem apel la toți membrii societăței fără deosebire, de a lucra în comun acord la desvoltarea agriculturei, căci ea alimentând toate ramurile de activitate socială, emanciparea ei se va resimți de toate aceste. În resumat zicem: grupați-vă comercianți în această asociațiune, căci progresul agriculturei va fi progresul breslei voastre, grupați-vă voi dascăli luminători ai poporului căci emanciparea agricolă a țăranului va avea de resultat realisarea idealului vostru emanciparea intelectuală, grupați-vă voi inteligenți din toate ramurile, căci fericirea și prosperitatea țării stă în prosperitatea tălpei casei și grupându-ne cu toți să eșim odată din apatia orientală în care zăcem, ca să ne putem numi și noi o mică părticică din Belgia Orientului.

Pentru a pune basele acestei asociațiuni ne-am hotărât a ține o adunare generală în ziua de opt Noiembrie 1893.
Facem cunoscut cititorilor noștri ziua adunărei, fiind singuri că toți iubitori de binele comun, vor respunde prin aderarea lor la o cestiune de o așa de mare importanță pentru Dobrogea“.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citește și:

 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral și material“
 

#DobrogeaDigitală Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanța - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noștri“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu și Industrie Constanța“ din urmă cu un secol