#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Remunerarea personalului bisericesc - „De ce-i lăsați să umble și ei cerșind pâinea?“

În volumul său, intitulat „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, Stoica Lascu a indexat cronologic sute de articole din presa primei jumătăți de secol XX, referitoare la situația teritoriului recent revenit la România și la modul în care Dobrogea a depășit statutul de pământ pustiit de război, cu sprijinul autorităților și al patrioților săi.
 
În publicația „Mahmudia”, I, nr. 3, din 1 august 1882, sub titlul „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?”, se ia în discuție o chestiune delicată, inițiată într-un articol apărut în nr.12 al ziarului "Ecoul Dobrogei".
 
Se naște astfel o polemică între susținătorii finanțării clericilor și cei care îi bănuiesc pe mai-marii Bisericii de delapidare a fondurilor primite din diverse surse.
 

„Sf. Protoereu al Județului Tulcea a venit ni se pare de două ori în acest oraș a inspecta biserica și averea ei, pentru cele constatate sau pentru cele ce i s-au raportat, ce măsuri a luat?
Averea bisericei constă actualminte din vânzări de lumânări și din milosteniele ce pioșii crescini fac sumă cari în fiece an ce se încasează este de 3.000 franci. Se cheltuesc oare toți acesti bani? Cum, când Preotului îi dați 15 franci pe lună și cântărețului 5?”

 

Unde sunt banii, cinstiților Epitropi?
 
Și autorul continuă polemica, oferindu-se să dea explicații detaliate despre fondurile dispărute ale Bisericii:

„Dacă preasfințitul Protoereu nu are cunoscință despre aceasta se ne ceară și noi suntem gata a-i da o listă bunicică de toți câți a păpat, dar dacă a sciut, unde e hârtia, cu care sf. să cere autorităților în drept, a urmări pe delapidatori spre a-i face să restitue bisericei ce este al bisericei?
N'ar fi rău dacă cu cucernicul nostru Protoereu ar mai face o vizită bisericei acestui oraș, ca înainte de plecarea preotuluI cu condica prin comune să se cerceteze starea financiară a bisericei, sau lăsați-o precum e, ce vă maI bateți capu.
 
Dacă pentru reparații de 50-100 lei alergați la pomenI de ce nu plătiți pe clerici mai bine? De ce'i lăsați să umble și ei cerșind pâinea? Cu 50 de bani pe zi poate trăi un om?
Casa comunală dă prea puțină importanță preotuluI, ba chiar puțină de tot. Vorbind despre preotul nostru nu putem face de cât a-l plânge, să plângem? Nu! zice "Ecoul Dobrogei". Cunoaștem sentimentele românesci cu cari sunt înzestrați ... La munca dar Sfințiți preoți! La munca dar cu ce ? Cu ce când mii de reIe se pun piedici ... Nu este dreptul a fi născut român dar trebue să posezi și inima și sentimentele române spre a putea zice Sunt român.
 

Plecam capu, da, dați adjutorul vostru preotuluI ca și el să se poată face demn de misiunea sa. Putem a vă numera prin funcționari cu cari Preotul e mai des în relații, câți-va care batjocoresce'n drumuri pe preot, pe Dumnezeu după trebuință voi numi chiar pe toți aceștia ca și pe suferinzi”.
 

#citește mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“

#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteți afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă, în urmă cu 121 ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Raportul doctorului Ioachim Drăgescu, medicul primar al Constanței, asupra situației sanitare a județului

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoționante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanța“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi și acțiuni caritabile în Constanța sfârșitului de secol XIX 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“ 

 #citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administrațiuni“ dobrogene 
 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dobrogea