Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

Descoperim în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul Stoica Lascu a adunat articole de presă care vin să întregească imaginea Dobrogei recent revenită sub administraţie românească, o interesantă mărturie asupra unui eveniment care a avut loc la în oraşul de la malul Mării Negre.
 

 
În ziarul „Constanţa”, VII, nr. 261, din 12 iulie 1898, este publicată o corespondenţă care descrie cu detalii pitoreşti vizita suveranului român în port, cu ocazia botezului vapoarelor Regele Carol I şi Principesa Maria.
 

„Mercuri la 1 Iulie, orele 4 p.m. a sosit în port trenul regal, aducând pe Maiestatea sa Regele şi moştenitorii tronului, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, cu suitele. Conform programului întocmit, Familia regală a fost primită la descindere din tren, la debarcader, de d-nii miniştrii cu doamnele şi alţi demnitari, de autorităţile civile şi militare şi de un public foarte numeros îmbrăcat în haine de serbătoare. După trecerea în revistă a trupelor înşirate pe cheiul portului, M.Sa la braţ cu A.S.R. Principesa Maria se urcă pe puntea vaporului, urmaţi de A.S.R. Principele Ferdinand, de d-nii Prim-ministru Sturdza, d-nii miniştrii An. Stolojan, M. Pherichide, Sp. Haret, General Berendeiu, cu doamnele şi d-nul ministru al Lucrărilor Publice I. Brătianu, care cu d-nii Saligny şi Cotescu presintă pe oficerii bastimentelor şi funcţionarii superiori ai Serviciului Maritim şi pe mai mulţi din toţi invitaţii ce se aflau pe bord unde erau d-nii general Fălcoian, Eug. Stătescu, Calenderu, P. Pani şi alţi demnitari.
 
Se începe serviciul divin al botezului vapoarelor, oficiat de P.S.S. Episcopul Parthenie al Dunărei de Jos, înconjurat de 10 preoţi în odăjdii, după sfirşirea căruia d-nul ministru Brătianu citeşte actul de botez pe care îl subscriu în triplu esemplar M.Sa Regele Principele şi Principesa României.
Eată actul:
Noi, Carol I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României. De la luare în stăpănire a Dobrogei, prin care s'a deschis României castele Mărei, trecut-au douăzeci de ani, în cursul cărora neîncetat Eu şi Poporul Meu ne-am gândit şi am muncit să nu lăsăm fără rod mijloacele puternice de propăşire pe cari le-am redobândit Ţerei în resbelul Independenţii prin vitejia Oştirei Noastre.
 
După clădirea măreţului pod "Regele Carol I", după punerea în lucrare a portului Constanţa, ajutat de Dumnezeu, Am înfiinţat serviciul maritim al Statului Român, pentru a face un pas nou şi hotărîtor în desvoltarea nostră economică. Serbăm astă-zi botezul vasului celui mai însemnat "Regele Carol I", care împreună cu vasul "Principesa Maria" asigură mersul regulat şi repede din Europa Occidentală, prin căile noastre ferate, spre ţermurile orientale ale Mărei Mediterane. Fie ca aceste vase Regele Carol I şi Principesa Maria, brăzdând cale tot mai întinsă spre Orientul depărtat să poarte cu bine şi cu fală steagul şi numele României. Fie ca serviciul nostru maritim să-şi ajungă în plin menirea de a spori propăşirea economică şi prestigiul naţional.
 
Aşteptând ast-fel roadele cele mai mănoase prin marele avent dat activităţei noastre maritime, Am voit să fiu faţă Însu-mi, împreună cu M.S. Regina şi cu AA.LL.RR. Principele şi Principesa României, la botezul acestor vase, cari s'au sfinţit de P.S. S. Episcop al Dunărei de jos, astăzi în întâia zi a lunei Iulie, anul una mie opt sute nouă zeci şi opt al mântuirei şi al trei-zeci şi treilea al Domniei Mele, martori fiind şi Miniştrii Mei, preşedinţii şi birourile corpurilor legiuitoare înalţii demnitari ai Statului clerici, ostaşi şi civili, şi numeroasă mulţime din iubitul Meu popor. Acest document s'a semnat de Noi şi va fi depus spre păstrare în archiva Statului. El s'a transcris şi în registrele de bord ale vaselor unde Eu am subscris.
 
Maiestatea Sa Regele trece pe puntea d'intre amândouă vapoarele citeşte actul de botez ceea-ce face şi A.S.R. Principesa Maria, după care M.S. ordonă ca vaporul din dreapta să poarte numele de Regele Carol I şi cel din stînga Principesa Maria, spărgând M.S. o sticlă de şampanie de bordul primului vas, iar A.S.R. Principesa făcând acelaşi lucru de bordul vaporului al 2-lea. Vaporul Principesa Maria având pe bord pe AL. LL. RR, pe d-nii miniştrii Stolojan şi Brăteanu cu toţi invitaţii din Bucureşti au făcut o escursiune pe mare, pe cînd M.S. Regele a inspectat lucrările portului, condus de d-l Saligni şi Primul Ministru.
 
La orele 7, tocmai pe când principesa Maria se înapoia în port, a căzut ploaie torenţială, care a făcut să se strice tot restul meselor arangiate pe bordurile vaselor Regele Carol, Dobrogea şi Medeea destinate pentru invitaţi, ziarişti şi funcţionarii superiori ai serviciului maritim, arangindu-se din nou în saloanele de cl. I şi a II al vaporului Regele Carol I unde au luat parte 60 de persoane cu d-nii consultanţi din localitate.
La masă, d-l ministru Ion l.C. Brăteanu, adresându-se M.Sale Regelui, a rostit o importantă cuvântare, la care Maiestatea Sa cu o voce vibrantă de emoţiune a respuns prin o prea frumoasă cuvântare.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 
Vizită surprinzătoare a Regelui în piaţa Ovidiu
 
Dupe banchet AA.LL. RR. s'au retras pe vaporul Principesa Maria, iar M.S. Regele în apartamentul de pe vasul Regele Carol I, unde a stat cu d-l prim-ministru aproape o oră înainte de culcare.
Invitaţiunile la această serbare particulară a direcţiei Căilor Ferate Române a fost făcute de ministerul Lucrărilor Publice. Afară de inginerii dirigenţi de servicii, din Constanţa au primit invitaţiuni numai d-l Prefect al judeţului, d-l Primar, d-l Comandant al diviziei, şi d-nii consuli din oraş.
 
Serbarea fiind a unei întreprinderi de natură comercială, e regretabil că s'a scăpat din vedere a se fi invitat la dânsa şi preşedintele Camerei de Comerciu al Constanţei; dar la asemenea ocazii multe se scapă din vedere. Pe seară toate vapoarele din port erau luminate, iar pe Regele Carol un prea frumos arc electric de la un catart la altul.
 
A doua zi M. S. Regele, în trăsura primăriei, cu d-l ministru Stolojan, precedat de trăsura ce conducea pe d-l prefect şi pe d-l primar, şi urmărit de alte trăsuri cu d-nii generali Vlădescu, Lahovari şi Murgescu, cu adjutanţii regali şi alte trei trăsuri, cu diferiţi notabili cu d-l ajutor de primar şi protoiereul judeţului, s'au dus la arestul preventiv, unde a graţiat de restul închisorei pe 6 deţinuţi, după care la orele 10,30, înapoindu-se la port, a plecat cu AA. LL. RR. pentru Sinaia.
Când cortegiul regal a trecut prin piaţa lui Ovidiu, frecuentatorii, obicinuiţi ai cofetăriilor de acolo, surprinşi de acest neaşteptat şi atât de plăcut spectacol au isbucnit în puternice strigăte de ura, cărora M.S. a respuns prin prea graţioase saluturi.
 
Trebue să spunem, încheind să ştie cetăţenii, că în programul de călătorie pe care 'l-a primit din Bucureşti la 27 Iunie, de la onor, Minister al Lucrărilor Publice, odată cu invitaţiunea la serbare, - atenţiune destinsă ce pentru prima oară se face foiei nostre - nu figurează de loc trecerea M.S. prin oraş; de aci surprinderea atât de plăcută pentru mulţimea cetăţenilor din piaţa Ovidiu.”
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“,disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanţa (din colecţia Dan Șambra)

 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei şi „relele făcute din cauza unei proaste şi nepatriotice administraţiuni”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanţa sfârşitului de secol XIX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanţa - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnaţi să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Inaugurarea la Constanţa, "cu deosebită solemnitate", a Monumentului Soldaţilor Francezi


 
 

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“ - date esențiale despre o descoperire importantă

13 Nov 2019 674

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Muzeul de Arheologie Constanța“, un ghid complet de acum șase decenii

12 Nov 2019 848

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Am venit tineri aci, și am îmbătrînit, încovoiați de plug și de mizeriile cerești și omenești“

08 Nov 2019 1241

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

06 Nov 2019 1559

#DobrogeaDigitală Regina Maria și Principesa Ileana, surprinse la Balcic, în imagini rare oferite de academicianul dobrogean Orest Tafrali (galerie foto)

05 Nov 2019 1074

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

05 Nov 2019 1438

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

02 Nov 2019 2462

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei și „relele făcute din cauza unei proaste și nepatriotice administrațiuni”

01 Nov 2019 3195

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanța sfârșitului de secol XIX

31 Oct 2019 972

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanța - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

30 Oct 2019 860

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Înfiinţarea unul gimnasiu clasic în Constanţa e o trebuinţă mult simţită şi utilă”

29 Oct 2019 856

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Cum ar fi arătat harta etnografică a Europei fără invaziile barbare?

28 Oct 2019 933

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnați să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”

26 Oct 2019 1397

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Tomis – metropola Pontului

26 Oct 2019 1012

#DobrogeaDigitală Mangalia anului 1914 - o imagine de colecție

25 Oct 2019 749