#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoționante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanţa“

Odată cu noua administraţie română, Dobrogea a trecut printr-o lungă perioadă de adaptare la modernitate. În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, semnat de istoricul Stoica Lascu, putem citi reflectarea acestor eforturi în presa vremii.
 
Astfel, în "Farul Constanţei" III, nr. 76, din 8 ianuarie 1882 se face referire la evenimentele mondene ale sfârşitului de veac XIX, la balurile organizate în saloanele oficialităților din Dobrogea, în onoarea Armatei române sau pentru cauze caritabile, de ajutorare a celor nevoiaşi.
 
Un astfel de eveniment a avut loc în decembrie 1881, publicația oferind detalii despre solemnitatea momentului:

„Cu câtă mulţumire şi pregătire nu se aşteptă acest şir de sărbători sociale ce se numesc «Carnaval» şi cu câtă solemnitate nu se sărbătoresc. Carnavalul este un reservoar de fericiri pentru acei ce fără nici o lipsă, petrec în mijlocul familiei, prietinilor şi cunoscinţilor; este însă un contrast sfăşietor pentru inimele caritabile când văd că mulţi din semenii noştri, în suferinţi, foame, frig şi goliciune nu au cel puţin cu ce usca lacrimele copiilor ce aşteaptă ca la aceste sărbători să guste o pâine mai bună; speranţa, scăparea şi fericirea acestora, de multe ori nu este de cât la inimele caritabile.
 
D-l Prefect C. Ciocârlan impulsat de un asemenea simţ şi secondat de D-l Dr. Şerban Georgescu şi Căpitan D. Cremlău a organisat la 19 Decembrie trecut un bal pentru săraci, profitul căruia, afară de cheltueli (315 fr. 95 bani) a fost de 1140 lei 75 bani, din care s'a îmbrăcat în uniformă de Dorobanţi (Curcani ) 14 copii din scoala publică ce compun musica vocală înfiinţată acum tot de D-l Ciocârlan, iar restul de 436 francI 75 bani, în un mod matern, egal cu suferinţele şi necesităţile, s'a distribuit prin Doamnele: Victoria SimonovicI, Elena Horezenu, Maria Georgescu (Doctor) şi Pr. Caridia, la 50 familii sărace.
 
Onoare iniţiatorului şi celor ce l'a secondat, onoare şi omagii Doamnelor care cu un interes matern, umblând din colibă în colibă, prin o dreptă şi caritabilă distribuire a făcut ca viaţa acestor nenorociţi să devină mai plăcută pe timpul serbărilor, cum şi celor ce au avut buna voinţă a contribui cu obolul lor în acest scop“.

   

Pentru prima dată, la Constanța, serviciul divin se oficiază şi în limba română, „limba Ţerei şi a Poporului dominant în Dobrogea“
 
Un eveniment marcat de multă emoție a fost şi oficierea, pentru prima oară, a liturghiei în limba română, la 1 ianuarie 1882:
„Ziua anului nou a fost pentru Românii Constanţei o adevărată zi de serbătoare. Spectacolul ce li s-a presentat înaintea ochilor lor le-a ridicat moralul şi demnitatea Naţională, le-a umplut inimile de veselie şi de bucurie…
 
Pentru prima oară de trei ani de zile ei au avut ocasiune se asculte rugăciunile aduse a Tot Potentelui în limba lor maternă. În această primă zi a anului nou, D-l C. Ciocărlan a îngrijit ca cel puţin Serviciul Divin se se oficieze în limba Română, limba Ţerei şi a Poporului dominant în Dobrogea. Cum n'avem Biserică Română în Constanţa, căci atenţiunea principală până l'acesta a fost îndreptată spre alte fapte şi cestiuni mai urgente D-l C. Ciocărlan a rugat espres pe Cucernicia sa Protoiereul Judeţului. Economul N. Răşcanu să vie şi să oficieze în Constanţa. Întreaga Liturghie s'a oficiat de Cucernicia sa în Românesce şi animile fiecăruia săltau de bucurie putând asculta şi aduce laude Domnului în limba lui. Dar mai presus de toate ne a umplut animele de bucurie musica vocală, chorul bisericesc care pentru prima oară s'a auzit în Constanţa, chor format prin stăruinţa fără margini a D-lui Prefect C. Ciocărlan din elevii de la şcoala publică Primară de băeţi, sub conducerea D-lui Institutor Ilie Gheorghiu. El ne-a umplut anima de speranţe în viitor tot aşa cum copii care'I formau sunt speranţe şi cununi ale părinţilor lor, mândria şi fericirea lor. Micii Ellevi chorişti erau îmbrăcaţi în uniformă naţională a micului Dorobanţ (Curcan) uniformă care li s'a făcut de către D-lu Prefect din venitul balului ce se dase sub patronagiul D-sale cu vre-o câte-va zile mai înainte în folosul săracilor”.

 
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citește și:

citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lucruri minunate ascunse în pulberea veacurilor. Cetatea antică Trosmis - Iglița, prăduită „până la lingură de lemn“

 #citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administrațiuni“ dobrogene 
 
#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dobrogea 
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Obiectivul lui Remus Opreanu - interesul public, mai presus de orice 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX