04 Oct, 2019 00:00
1903
„De mult am zis şi am repetat că situaţiunea noastră neregulată faţă de restul ţerei trebue să înceteze. Sunt multe de făcut şi credem că a sosit timpul ca starea de minoritate în care se găseşte Dobrogea să se sfârşască. Măsurile de îngrijire sunt bune, escelente până la un timp hotărât.
Îngrădirile puse plantaţiunei noi e firesc, o fac să crească, îi dau putere, ei folosesc atâta cât strică, împiedică creşterea, ei iau din putere îngrădirile ţinute prea mult, când vlăstarul ce a prins rădăcini are nevoe să se desvolte în deplină libertate.
Am fost minori. Trebuiau într'o situaţiune de transiţie bruscă îngrădiri noilor vlăstare ale Dobrogei, ca nu pirul să crească, ca nu acei ce nu îşi găseau colţişor în ţeara mamă, doritori de specule să găsească câmp deschis apucăturilor lor în paguba noilor cetăţeni neştiutori de trebile ţerei nostre. Prevederile au fost drepte şi recunoscute. O dată cu trecerea armatelor noastre, provincia Dobrogei s'a găsit impopulată cu advocaţi eşiţi de prin fabrici, botezaţi din locotenenţi de pe vremea lui Papură-Vodă, advocaţi ştiutori de ale pravilei româneşti, ba şi de hatişerifurile imperăţiei turceşti umbriţi cu darul duhului sfânt, de gazetari bătrâni în ale gazetăriei de şantage, de specule, de jelbari eşiţi din slujbe, de tot ce Basarabia nenorocită a avut rău, bolnav, de toate scursurile trecute în provincia de dincolo de Prut din ţara noastră“.
„Teoriile fisiceşti se aplică fără replică în viaţa omenească. Elementele gonite printr'un proces chimic dintr'un corp supus unei analise, vor căuta negreşit să se unească, să se alipească, să se hrăniască în altă parte, unde se vor putea adăposti şi găsit-au aceste elemente rele pentru Moldova şi Muntenia loc în provincia Prutului de nou anexată, acolo unde meşteşugurile nu erau cunoscute, unde aripile ventului nu adusese încă plângerile victimelor, unde analisa chimică nu începuse lucrarea ei.
Alipirea lesnicioasă a acestor elemente cu noile elemente ale populaţiunei Basarabiei, lipsa de precauţiuni a produs efectul: perderea Basarabiei şi lipsa ori-cărui regret în sufletul poporului de trecutul guvernament românesc.
De sigur esperienţa ne a îndeletnicit la măsuri de prevedere. Situaţiunea anormală creată Dobrogei nu a putut avea de cât două efecte: A putut îngădui o înflorire a trebilor Dobrogei, trebi îngrădite şi ferite de amestecul elementelor rele năpustite din Basarabia. A putut îngădui o transiţiune uşoară de la o stare cu totul alta nouei stări de lucruri creată Dobrogei. Dar acum? Acum după 7 ani?
Firesc este că şapte ani de arendui poporul pacinic al Dobrogei în atingere neîntreruptă cu ţeara nouă a putut vedea şi simţi diferenţa, a putut să priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lor. Şi firesc este ca urmare logică că situaţiunea Dobrogei, privită atunci ca normală astă-zi se vede că este anormală, că nu are aceleaşi garanţii de înflorire ca situaţiunea ţărei mame; căci puţină judecată ne învaţă:
Ori situaţiunea ţerei întregi este preferabilă şi atunci să intre şi Dobrogea în aceste împrejurări preferabile.
Ori situaţiunea Dobrogei este preferabilă şi atunci de ce toată ţara nu este pusă aceloraşi condiţiuni de prosperitate?
Să nu ni se zică că suntem minori. Purtăm toate sarcinile, avem toate obidele, toate greutăţile, să ni se dea toate drepturile. Or nu putem fi minori pentru drepturi şi majori pentru datorii. Îngrădirile luate în folosinta vlăstarelor tinere ale Dobrogei astă-zi sunt sarcină copacului în creştere.
Căci acei ce nu au găsit drepturi de speculă, veniţi pohod din toate colţurile ţerei, fără slujbă, sau fără îndeletnicire, acei ce nu şi a putut juca mendrele din pricina măsurilor de îngrădire luate, astăzi uşor găsesc specula în aceste măsuri chiar. Ele acum netrebnice sunt.
Să ni se dee representaţiunea noastră în sânul poporului românesc, căci popor românesc suntem;
Să ni se dea constituţia ţerei căci tot din ţeara Românilor facem parte.
Să ni se dea organisaţia justiţiei din ţeară, căci păsurile poporului românesc sunt şi păsurile noastre;
Să ni se dea aceleaşi legi, căci aceleaşi aspiraţiuni le avem.
Şi drepte sunt cererile; dreptate trebue făcută”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: