Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un dobrogean se plânge de discriminare - „Să ni se dea aceleaşi legi, căci aceleaşi aspiraţiuni le avem“


În volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, semnat de istoricul constănţean Stoica Lascu, putem parcurge pagini preţioase, extrase din presa primei jumătăţi de secol XX.

Astfel, în numărul 27 din 20 iulie 1885 al ziarului „Dunărea de Jos", tulceanul N. S. Baboeanu, directorul ziarului de atunci, își exprimă nemulţumirea privind dispoziţiile speciale care menţin starea de minoritate în care se găseşte Dobrogea. Folosind metaforele vlăstarului, care are nevoie să se dezvolte în deplină libertate, publicistul deplânge discriminarea legislativă la care e supus noul teritoriu de sub administraţie românească:
 

„De mult am zis şi am repetat că situaţiunea noastră neregulată faţă de restul ţerei trebue să înceteze. Sunt multe de făcut şi credem că a sosit timpul ca starea de minoritate în care se găseşte Dobrogea să se sfârşască. Măsurile de îngrijire sunt bune, escelente până la un timp hotărât.
Îngrădirile puse plantaţiunei noi e firesc, o fac să crească, îi dau putere, ei folosesc atâta cât strică, împiedică creşterea, ei iau din putere îngrădirile ţinute prea mult, când vlăstarul ce a prins rădăcini are nevoe să se desvolte în deplină libertate.

Am fost minori. Trebuiau într'o situaţiune de transiţie bruscă îngrădiri noilor vlăstare ale Dobrogei, ca nu pirul să crească, ca nu acei ce nu îşi găseau colţişor în ţeara mamă, doritori de specule să găsească câmp deschis apucăturilor lor în paguba noilor cetăţeni neştiutori de trebile ţerei nostre. Prevederile au fost drepte şi recunoscute. O dată cu trecerea armatelor noastre, provincia Dobrogei s'a găsit impopulată cu advocaţi eşiţi de prin fabrici, botezaţi din locotenenţi de pe vremea lui Papură-Vodă, advocaţi ştiutori de ale pravilei româneşti, ba şi de hatişerifurile imperăţiei turceşti umbriţi cu darul duhului sfânt, de gazetari bătrâni în ale gazetăriei de şantage, de specule, de jelbari eşiţi din slujbe, de tot ce Basarabia nenorocită a avut rău, bolnav, de toate scursurile trecute în provincia de dincolo de Prut din ţara noastră“.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Nu putem fi minori pentru drepturi şi majori pentru datorii”


Și continuă autorul, folosind încă o metaforă:
 

„Teoriile fisiceşti se aplică fără replică în viaţa omenească. Elementele gonite printr'un proces chimic dintr'un corp supus unei analise, vor căuta negreşit să se unească, să se alipească, să se hrăniască în altă parte, unde se vor putea adăposti şi găsit-au aceste elemente rele pentru Moldova şi Muntenia loc în provincia Prutului de nou anexată, acolo unde meşteşugurile nu erau cunoscute, unde aripile ventului nu adusese încă plângerile victimelor, unde analisa chimică nu începuse lucrarea ei.


Alipirea lesnicioasă a acestor elemente cu noile elemente ale populaţiunei Basarabiei, lipsa de precauţiuni a produs efectul: perderea Basarabiei şi lipsa ori-cărui regret în sufletul poporului de trecutul guvernament românesc.


De sigur esperienţa ne a îndeletnicit la măsuri de prevedere. Situaţiunea anormală creată Dobrogei nu a putut avea de cât două efecte: A putut îngădui o înflorire a trebilor Dobrogei, trebi îngrădite şi ferite de amestecul elementelor rele năpustite din Basarabia. A putut îngădui o transiţiune uşoară de la o stare cu totul alta nouei stări de lucruri creată Dobrogei. Dar acum? Acum după 7 ani?


Firesc este că şapte ani de arendui poporul pacinic al Dobrogei în atingere neîntreruptă cu ţeara nouă a putut vedea şi simţi diferenţa, a putut să priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lor. Şi firesc este ca urmare logică că situaţiunea Dobrogei, privită atunci ca normală astă-zi se vede că este anormală, că nu are aceleaşi garanţii de înflorire ca situaţiunea ţărei mame; căci puţină judecată ne învaţă:
Ori situaţiunea ţerei întregi este preferabilă şi atunci să intre şi Dobrogea în aceste împrejurări preferabile.
Ori situaţiunea Dobrogei este preferabilă şi atunci de ce toată ţara nu este pusă aceloraşi condiţiuni de prosperitate?
Să nu ni se zică că suntem minori. Purtăm toate sarcinile, avem toate obidele, toate greutăţile, să ni se dea toate drepturile. Or nu putem fi minori pentru drepturi şi majori pentru datorii. Îngrădirile luate în folosinta vlăstarelor tinere ale Dobrogei astă-zi sunt sarcină copacului în creştere.


Căci acei ce nu au găsit drepturi de speculă, veniţi pohod din toate colţurile ţerei, fără slujbă, sau fără îndeletnicire, acei ce nu şi a putut juca mendrele din pricina măsurilor de îngrădire luate, astăzi uşor găsesc specula în aceste măsuri chiar. Ele acum netrebnice sunt.
Să ni se dee representaţiunea noastră în sânul poporului românesc, căci popor românesc suntem;


Să ni se dea constituţia ţerei căci tot din ţeara Românilor facem parte.
Să ni se dea organisaţia justiţiei din ţeară, căci păsurile poporului românesc sunt şi păsurile noastre;
Să ni se dea aceleaşi legi, căci aceleaşi aspiraţiuni le avem.
Şi drepte sunt cererile; dreptate trebue făcută”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă, în urmă cu 121 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Roma din Dobrogea - descoperiri aduse la „aprecierea oamenilor competinţi“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ În urmă cu 136 de ani, dascălii tulceni înfiinţau o revistă a „corpului învăţătoresc rural“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Remunerarea personalului bisericesc - „De ce-i lăsaţi să umble și ei cerșind pâinea?“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Raportul doctorului Ioachim Drăgescu, medicul primar al Constanţei, asupra situaţiei sanitare a judeţului
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoţionante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanţa“

 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „Tot sufletul latin a fost acela care a stăpânit și a dat avânt vieței dintre Dunăre și Marea cea mare“

14 Oct 2019 310

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“

14 Oct 2019 434

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol

12 Oct 2019 700

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“

11 Oct 2019 409

#DobrogeaDigitală Regele Carol I și atașamentul său față de Dobrogea

10 Oct 2019 384

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii

10 Oct 2019 467

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita regelui Carol I și a principelui Ferdinand la Constanța

09 Oct 2019 562

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Apariţia ziarului „Dobrogea“ - „Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată“

08 Oct 2019 559

#citeșteDobrogea Primele legi ale Dobrogei moderne (I). Contextul istoric și Decretul din 13 noiembrie 1878

07 Oct 2019 600

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Măsuri împotriva invaziei de lăcuste, în Tulcea anului 1885

07 Oct 2019 644

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Funeste resultate“ ale ignorării importanței caligrafiei în școli

05 Oct 2019 699

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) Barbariile care au mutilat Monumentul Tropaeum Traiani

05 Oct 2019 1272

#DobrogeaDigitală Constantin Sarry, publicistul îndrăgostit de Dobrogea şi de oamenii săi

04 Oct 2019 437

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 549

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Roma din Dobrogea - descoperiri aduse la „aprecierea oamenilor competinţi“

03 Oct 2019 572