#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita regelui Carol I și a principelui Ferdinand la Constanța

În „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“,  istoricul Stoica Lascu a indexat articole din presa începutului de secol XX­­, din care putem reconstitui imaginea ţinutului recent revenit la România şi evoluţia sa politică, socială şi culturală.
 
 
Un eveniment marcant pentru Constanţa şi populaţia oraşului a fost vizita regelui Carol I, însoţit de principele moştenitor, vizită reflectată într-un articol din ziarul "Dobrogea", I, nr. I, din 10 septembrie 1889. Sosirea suveranului, primit cu căldură şi entuziasm autentic de către dobrogeni, a prilejuit o veritabilă sărbătoare a urbei, împodobită feeric pentru întâmpinarea celui mai iubit dintre regii României.
 

„Duminecă, 10 Septembrie, orele 6 p.m. M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor au sosit în Constanţa şi au descins la Hotel Carol unde s'a stabilit Quartierul Regal. Călătoria M.S. Regelui şi a A.S. Principelui moştenitor, de la Dunăre până la Mare a fost o nesfârşită manifestare de supunere şi dragoste a Dobrogenilor către Regele lor. Pretutindeni Poporaţiunile în haine de serbătore eşise spre întâmpinare. Tote gările erau frumos împodobite cu corone de verdeaţă şi cu arcuri de triumf. Gara Cernavoda, gara Constanţa şi portul au fost decorate cu un gust squisit ce face onore distinsului şi activului Director al drumului de fe,, d-l A. Gafencu, care are partea sa la succesul strălucit al primirei făcute M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor. Constanţa s'a transformat ca prin farmec. Oraşul întreg este pavoasat; toate balcoanele, toate ferestrile şi uşile sunt împodobite cu covoare, cu drapele şi coroane de verdeaţă. Chiar şi cel mai sărac a ţinut să'şi manifeste bucuria şi dragostea punând drapele şi cununi de verdeaţă. Cele cinci arcuri de triumf ne dau o frumoasă privelişte; strada Carol I privind din piaţa Independenţei este feerică.

 

De când esistă moderna Constanţa nu s'a văzut aşa de multă lume circulând pe strade. D-l Colonel Schefetti, infatigabilul Prefect al judeţului, a mers la Cernavoda spre întâmpinarea M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor. Trenul Regal era frumos împodobit cu tricolor şi verdeaţă. Pe peronul gărei aşteptau sosirea M.S. Regelui şi a A.S. Principelui moştenitor, ofiţerii superiori, toţi capii de servicii, consulii, preoţii bisericilor tuturor credinţelor, Consiliul comunal şi judeţean, mai mulţi notabili din oraş. Onorurile militare fură date de o companie cu drapel.

 

În salonul gărei multe gentile doamne şi domnişoare care aşteptau sosirea M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor, le oferiră superbe buchete de flori. Am distins pe doamnele general Barozzi cu domnişoara, d-na Eugen Stătescu, d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunea cu domnişorele, d-na d-r. Bolton, d-na maior Ştefănescu.

 

De la gară M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor trecură pe stradele Carol I, Piaţa Independenţei, strada Romană şi strada Remus Opreanu la Hotel Carol, unde aşteptau notabilii oraşului, Administratorii cu primarii tuturor comunelor Judeţului, amploiaţi subalterni şi elevii şcoalelor.

 

Seara la orele 9 fu o manifestare cu facle imposantă a primarilor, consilierilor comunali şi orăşenilor. Oraşul era splendid iluminat. Timpul care peste di se posomorîse, spre seară deveni calm şi frumos ajutând reuşita sărbătoarei.

Luni M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor visitară Catedrala unde admirară lucrările talentatului nostru pictor Mirea, visitară biserica greacă, armeană şi giamia, primăria, scolele, spitalele, Divisia, Prefectura, unde fură presintaţI M.S. toţi capii de servicii. M.S. se întreţinu cu fie-care, de asemene şi A.S. Principele moştenitor adresă unora întrebări asupra mersului afacerilor, a climei Dobrogei şi a boalelor mai dese“.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Discursul regelui: „Noua Constanţa va câştiga într'un viitor apropiat un renume European“

 

„După amiază, la orele 2 şi jumătate M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor visitară încrucişătorul Elisabeta, carele la orele 4, având pe bord pe A.S. Principele Ferdinand, a plecat pe Mare urmat de Griviţa şi în radă a făcut diverse evoluţiuni, iar la orele 6 s'a reîntors în port. Seara la orele 6 şi jumetate avu loc un prânz de gală la care luară parte 60 de persone între cad d-nii Eugen Stătescu, fost ministru, Manu, ministru de Resbel, Peucescu, ministru al Domeniilor, Comandantul Divisiei şi toţi oficerii superiori, Prefectul, Primarul Constanţei, consulii, membrii tribunalului, Gafencu, directorul drumului de fer, d-r. Drăgescu, medicul primar al judeţului, Fioru, inspector al telegrafelor şi poştelor, inginerii Saligny şi Antonescu Remus, d-l Grun, membrii consilielor judeţean şi comunal, protoiereul, muftiul, cadiul şi mai mulţi notabilI. D-l Belcic, preşedintele Consiliului judeţean şi d-1 Holban, primarul Constanţei închinând în sănătatea M.S. Regelui şi a A.S. Principelui moştenitor, M.S. a rostit următoarele cuvinte:

 

«Un timp îndelungat a trecut de când n'am venit în Dobrogea. - Cu atât mai mare este dar bucuria mea, de a mă găsi astă-zi împreună cu Moştenitorul presumtiv al Coroanei în mijlocul Dumnevoastră şi a constata marele progres ce Constanţa a făcut în cursul de 10 ani.

 

În vremuri depărtate, vechiul Tomi abia era cunoscut şi numai prin esilul lui Ovid, a cărui statue împodobeşte astă-zi oraşul, acest loc a păstrat un nume în istorie. - Sunt însă convins că noua Constanţa va câştiga într'un viitor apropiat, un renume European, şi că prin construirea podului peste Dunăre şi lărgirea portului, lucrări care vor fi în curând începute şchelea sa va deveni una dintre cele mai însemnate ale Orientului şi un isvor de bogăţie pentru ţara întreagă.

 

Salut astă-zi cu vie mulţumire şi tânăra nostră marină - represintată aci în port prin "Elisabeta" vasul nostru cel mal falnic - fiind că numai prin Dobrogea, cu ţărmurile sale întinse pe mare, flotila nostră a putut lua acest avânt, ast-fel că drapelul român este acum cunoscut şi respectat în ţările cele mal depărtate.

 

Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei, urând ca această frumoasă provincie, în care sentimentul românesc s'a înrădăcinat într'un timp aşa de scurt, să prospereze şi se se desvolte în linişte şi pace - în sănătatea orăşenilor din Constanţa, cari făcându-ne o primire tot aşa de strălucită cât şi căldurosă Ne-au arătat dragostea şi devotamentul lor, pentru care vă mulţumesc din tot sufletul. Să trăiască Dobrogea şi portul său Constanţa.»

 

Cuvintele M.S. Regelui fură acoperite de vii aplause din partea asistenţilor. La orele 8 şi jumătate M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor făcură o preumblare prin stradele iluminate foarte frumos, şi se opriră într'unul din pavilioanele dupe bulevard, privind feerica iluminaţie a bulevardului, focurile de artificii din port şi sorele electric al vaporului Elisabeta. Marţi la orele 10 dimineaţa avu loc defilarea armatei a cărei ţinută fu perfectă. Dupe amiază M.S. visită casanele, arestul preventiv unde graţiă pe 14 osândiţi, iar la orele 3 inaugură târgul de vite de 1a AnadolchioI. Seara se făcu o frumoasă retragere cu torţe.

 

Miercuri la orele 8 dimineaţa, M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor părăsiră Constanţa. Un public distins şi numeros aştepta la gară ca să salute pe M.S. Regele şi pe A.S. Principele moştenitor. Superbe buchete de flori fură oferite M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor. Trenul plecă în uralele entusiaste ale asistenţilor”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă, în urmă cu 121 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Apariţia ziarului „Dobrogea“ - „Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Măsuri împotriva invaziei de lăcuste, în Tulcea anului 1885
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Funeste resultate“ ale ignorării importanţei caligrafiei în şcoli
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un dobrogean se plânge de discriminare - „Să ni se dea aceleaşi legi, căci aceleaşi aspiraţiuni le avem“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Roma din Dobrogea - descoperiri aduse la „aprecierea oamenilor competinţi“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ În urmă cu 136 de ani, dascălii tulceni înfiinţau o revistă a „corpului învăţătoresc rural“
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Declarații de avere Constanța Averea și interesele Nicoletei Florescu, șef Serviciul Topografie, Cadastru și Cartografie Digitală (DOCUMENT)

20 Oct 2023 1021

#DobrogeaDigitală Titu Maiorescu - „om însemnat, mai mult avocat decât filosof”

18 Jun 2022 3193

In memoriam Anghel Saligny, cel mai prestigios inginer al României moderne

17 Jun 2022 3273

#DobrogeaDigitală Nae Ionescu – o minte sclipitoare, dar şi unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureştiul interbelic

16 Jun 2022 2960

#DobrogeaDigitală In memoriam Virgil Teodorescu

15 Jun 2022 3081

#DobrogeaDigitală Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

15 Jun 2022 3004

#DobrogeaDigitală In memoriam Aida Abagief

14 Jun 2022 3194

#DobrogeaDigitală Alexandru Mereuță – 95 de ani de la naștere

14 Jun 2022 3397

#DobrogeaDigitală Jean Ionescu – directorul cu cel mai îndelungat mandat în Dramaticul constănțean

09 Jun 2022 2279

#DobrogeaDigitală Paul Staicu, la 85 de ani

07 Jun 2022 1989

#DobrogeaDigitală Marea și poetul nepereche, evocați în întrunirile comitetului Pro Eminescu

03 Jun 2022 1889

#DobrogeaDigitală „Pentru copii, jocul e o treabă serioasă”

02 Jun 2022 2177

#DobrogeaDigitală „Ţinta statornică a României este de a contribui la menţinerea acestei păci binefăcătoare” (video)

01 Jun 2022 2121

#DobrogeaDigitală O imagine a Tuzlei, așa cum era la 1910

27 May 2022 3566

#DobrogeaDigitală Calea de ieşire din sărăcia şi marasmul economic este investiția în inteligența tinerilor, „bogăţia naturală a ţării”

26 May 2022 3399