#Dobrogeaetnică „Analele Dobrogei“. Bulgaria și sentimentele generate de participarea la Primul Război Mondial. Implicații pentru Dobrogea

Bulgarii. Un popor care și-a pus amprenta pe ținutul Doborogei, despărțit de fluviul Dunărea, o parte din teritoriu fiind actualmente al României, iar o bucată aparținând statului bulgar. În Analele Dobrogei, anul 1, nr. 1, 1920, un articol semnat de I.N. Roman este dedicat „proectelor, cuvintelor și gesturilor bulgărești“ din perioada Primului Război Mondial.



Turcia a intrat în război după eșecul războiului ruso-otoman. Politica tradițională panslavistă, cu dorința de a pune mâna pe Constantinopolul de atunci și de a transforma Marea Neagră în lac rusesc, politica reluată de Sazonoff și aprobată, fără rezervă, chiar și de liberalii lui Miliucoff explică și chiar justifică intrarea turcilor în război. Constantinopolul și strâmtorile erau puncte de intersecție și de ciocnire a unor mari sfere de interese politice și economice.
 
Care erau totuși motivele Bulgariei de a intra în război de partea Puterilor Centrale? Imperiul moscovit înfățișa la acea vreme nu numai pentru Turcia și Bulgaria, ci și pentru România, o gravă primejdie. Comerțul extern al românilor ar fi fost, desigur, îngreunat, se arată în publicațiile de la acea vreme, și chiar integritatea teritorială ar fi putut fi serios amenințată.
 
Dar numai teama de cucerirea Constantinopolului și a strâmtorilor de către ruși, oricât de justificată ar fi, nu explică pe deplin întreaga atitudine a Bulgariei în război. Acestei frici i s-au adăugat alte motive și alte sentimente, pe care bulgarii și le-au exprimat, ei considerând definitive unele faze trecătoare ale marelui conflict. Bulgarii și-au descoperit astfel sufletul, cu toate cutele și ascunzișurile lui, descoperirea făcându-se cu impulsivitatea celui ce se crede stăpân pe situație și pe vremuri, scoțând la iveală manifestări surprinzătoare pentru unii, dar interesante pentru toată lumea.
 
Astfel, ei au început a se mândri cu fina lor diplomație, care le-a permis să „prostească” pe reprezentanții Înțelegerii, până în ultimul moment, făcându-i să creadă în promisiuni mincinoase. Au început apoi a mărturisi că ambiția lor nu a fost numai aceea de a nu se lăsa înghițiți de marea lor „Protectoare”, ci și de a înghiți pe alții și de a juca un rol covârșitor în Balcani, întemeind o „Bulgarie-Mare”, care să înglobeze toate provinciile sârbești de la Răsăritul Moravei, Dobrogea românească - „leagănul națiunii bulgare” - Salonicul grecesc - Betleemul bulgar, cu ieșire la Marea Neagră, la Marea Egee și Marea Adriatică, în legătură imediată cu Austro-Ungaria în partea Dunării dintre Timoc și Morava. La final, când au socotit că partida este câștigată, au spus fără ocolișuri că ei se consideră poporul chemat al civilizației Răsăritului european prin exterminarea popoarelor vecine, nevrednice de a mai trăi, îndeplinind astfel o înaltă vocațiune istorică, de mare însemnătate mondială.

DREPTURI DE AUTOR 

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 
 
Citeşte şi:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
 
#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 2, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 3, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 4, 1923

Analele Dobrogei, anii 5 și 6, 1924 și 1925

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

Analele Dobrogei, anul 8, 1927

Analele Dobrogei, anul 9, volumul II, 1928

Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929

Analele Dobrogei, anul 11, fasciculele 1-12, 1930

Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931

Analele Dobrogei, anul 13-14, 1932-1933

Analele Dobrogei, anul 15, 1934

Analele Dobrogei, anul 16, 1935

Analele Dobrogei, anul 17, 1936

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938