#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)


Tătarii din Dobrogea au fost și sunt una dintre etniile cele mai cunoscute din regiune. Ei și-au menținut peste ani obiceiurile, care au fost transmise din generație în generație. În „Analele Dobrogei“, anul 2, nr. 1, 1921, publicație disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, găsim un capitol care le este dedicat, intitulat „Însemne despre Tătarii din Pervelia”.
 

 
În ediția de astăzi aducem în atenție obiceiurile de la evenimentele importante ale comunității: cântecele și dansurile specifice. Asemenea multor popoare, tătarii au obiceiuri specifice la nuntă, la „circumcisiune“, precum și cu alte ocazii. Atât bărbații, cât și tinerii, femeile sau fetele cunosc dansurile.
 
Redăm un pasaj din Analele Dobrogei:

„Întotdeauna când joacă tătarii, fie bărbați sau femei, se așează câte doi, față în față. Aceste dansuri, femeile le execută singure de o parte, iar bărbații de alta, în alte case chiar; pot însă privi bărbații la femei, cât și femeile la bărbați. Din tot dansul lor, mai ales la femei, se desprinde câte o vrajă liniștită, care predispune la visare și dragoste. Cea mai bună dansatoare este acea care știe mai bine să își mlădie mijlocul, să și tremure sânii și pieptul și să țină tactul cu mișcările șoldurilor. Nu pot ști dacă prin aceste tremurături furtunale ale corpului tătăroaica vrea să redea fiorul dragostei, sau niște dorințe sexuale lascive”.

 
Dansul bărbaților are un ritm mai rapid. Doi dansatori sau două dansatoare, când dansează, așteaptă de la privitori să primească bani. Suma dată se cheamă „șappaz”. Banii sub formă de hârtie li se puneau la fes sau la basmaua de pe cap, iar monedele, în gură. Banii nu rămâneau dansatorilor, ci erau dați cântăreților.
 
Fiecare dans avea cântecul său. Jocul purta același nume precum cântecul. Cuvântul tătăresc „ava” înseamnă atât cântec, cât și joc.
Talgâr - „domoala” este un dans al femeilor, cu ritmul rar. Cântecul era duios, iar femeile care îl priveau obișnuiau să plângă, fiindcă le amintea de trecut și le impresiona.
 
Secarime - „săritura”, dans jucat și de femei, și de bărbați. Femeile îl joacă încet și ușor, pe când bărbații joacă repede și furtunos. De altfel, toba care însoțește clarinetul bate rar la femei, iar la bărbați, invers.
 
Iarâm ava - „jumătate melodie” este jucat de bărbații cu mișcări încete.

Anadan oscâz calgaman - „am rămas orfan de mamă” este dansat numai de bărbați.
 
Tătarii au foarte multe cântece și jocuri împrumutate de la turci. Deosebirea între jocurile autentice tătărești și cele turcești este că primele nu sunt însoțite de tremurarea sânilor și a șoldurilor, ci numai de mișcarea picioarelor, a brațelor și de pocnetele din degete.

 
Imaginea reprezintă o ilustrație din monografia Valu lui Traian, semnată de Ștefan Păunescu, disponibilă în Biblioteca Virtuală.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale
 
Citeşte şi:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)
 
#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
 
#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 1, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 2, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 3, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 4, 1923

Analele Dobrogei, anii 5 și 6, 1924 și 1925

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

Analele Dobrogei, anul 8, 1927

Analele Dobrogei, anul 9, volumul II, 1928

Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929

Analele Dobrogei, anul 11, fasciculele 1-12, 1930

Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931

Analele Dobrogei, anul 13-14, 1932-1933

Analele Dobrogei, anul 15, 1934

Analele Dobrogei, anul 16, 1935

Analele Dobrogei, anul 17, 1936

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938


 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Preoţi şi biserici la sat Parohia Moşneni, judeţul Constanţa (galerie foto)

16 Mar 2019 3492

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 2090

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 3577