Inaugurarea podului de la Cernavodă. „De azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea“

În urmă cu 124 de ani, la 14/26 septembrie 1895, regele Carol I inaugura festiv (bătând în structură ultimul nit, de argint) podul peste Dunăre proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny.
 

 
În  volumul semnat de Ioan I. Mușat „Istoricul orașului Cernavodă“, ce poate fi descărcat gratuit din Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, descoperim o mărturie a evenimentului de inaugurare - documentul zidit în impunătoarea structură metalică, semnat de regele Carol I:
 

„Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. În anul mântuirii 1890, am pus piatra fundamentală a podului, menit să împreuneze cele două maluri ale Dunării între Fetești și Cernavoda. După cinci ani de muncă statornică, Dumnezeu hărăzind țării liniște și îndestulare, astăzi în a 14-a zi a lunei Septembrie din anul mântuirii 1895 și al 30-lea an al domniei Mele, mulțumită râvnei și măestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cui care a încheeat și sfârșit aceste falnice lucrări, fată fiind M. S. Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu A. S. Principele ereditar de Meiningen și Alteța Sa Regală Principesa ereditară de Saxa Meiningen, înaltul cler, miniștrii Mei, președinții și membrii corpurilor legiuitoare, trimișii puterilor străine, acreditați pe lângă Mine, fruntașii oștirii Mele, înalții demnitari ai statului și corpul technic.
 
De azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea, care, prin vitejia ostașilor noștri din războiul dela 1877, am împreunat-o din nou cu patria mamă. Astfel vom putea da acestei provincii și porturllor ei de pe țărmul Mării, toată îngrijirea Noastră spre a lor desvoltare și propășire. Mândri, împreună cu țara întreagă, că am ridicat un monument, care face fală neamului românesc și care va fi pururea îndemn puternic pentru urmașii noștri spre a purcede tot mai departe pe calea muncii, a civilizației și a mărirei, am semnat acest document de vecinică amintire”.
 

Socotit, cu cei 4.087,95 metri ai săi, cel mai lung pod din Europa și al treilea pod din lume la acea vreme, podul de la Cernavodă, așa cum e cunoscut în prezent, s-a numit inițial „Podul Regele Carol I'“, având de fapt două tronsoane (podul peste brațul Borcea și podul peste Dunăre) și fiind proiectat pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța.

Construcția podului a durat cinci ani (1890-1895), iar planurile lui Anghel Saligny au adus ca noutate absolută în epocă sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului turnat (moale) în locul fierului pudlat, ca material de construcție pentru tabliere de poduri.


Legătura feroviară realizată între Fetești și Cernavodă a fost construită la 30 m peste nivelul apelor, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai înalte catarge. În memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență (1877-1878), la capătul podului dintre Cernavodă, sculptorul francez Léon Pilet a realizat statuile a doi dorobanți, o parte din contravaloarea lor fiind suportată de Ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I.

Costul total al lucrărilor, inclusiv liniile de cale ferată și construcția gărilor, a fost de 35 milioane lei, în aur.
 
Pentru a testa rezistența elaboratei structuri metalice, un convoi de 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteză de 60 km/h, urmat îndeaproape de trenul destinat oaspeților prezenți la ceremonie, care a trecut pe pod cu o viteză de 80 km/h.
 
Avariat în timpul celor două războaie mondiale, podul peste Dunăre a suferit lucrări de consolidare în anii 60, utilizându-se cu această ocazie peste 4.000 tone de material metalic.

„Marea operă a legării occidentului cu orientul s'a fiinit“

Pentru a ilustra importanța acordată în epocă inaugurării podului, prezentăm un fragment apărut în ziarul „Constanța“, III, nr. 136, din 17 septembrie 1895, pe care îl regăsim în volumul digitalizat al istoricului Stoica Lascu - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 

„În fine marea operă a legării occidentului cu orientul s'a fiinit. La 14 curent s'a făcut inaugurarea podului «Regele Carol I» cu cea mai mare solemnitate ce s'a vedut până acum în țară, în presența Maiestăților Lor Regele și Regina, Altețele Lor Regale principele Ferdinand și principesa Maria, împreună cu oaspeții Lor iluștrii Altețele Lor ducele și ducesa de Meiningen, Alteța Sa principele Leopold de Hohenzollern cu fiul seu Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, representanților Corpurilor Statului, ai presei streine și păm_entene și a unui public venit din tote părțile țerii în numer de peste 20.000 suflete. Serbarea a ținut de la orele 12 când a sosit trenul regal, până la orele 6 seara, când Maiestățile Lor împreună cu suitele s'au coborît dela banchet pe bordul vaporului Orient, unde au remas peste nopte până a doua zi când au plecat la Constanța.
 
Punctul culminant al serbărei a fost trecerea peste pod a celor 15 locomotive, a căror șuere împreună cu sunetele sirenelor dela vapoarele ce staționau în portul Cernavoda, cu bubuitul tunurilor dupe deal și canoniere, cu sunetul trîmbițelor, tobelor, al muzicilor militare și aclamațiunile mulțimei produceau un concert imposibil de spus și de descris”.

Podul lui Anghel Saligny a fost folosit timp de aproape un secol, până în 1987, când a fost dezafectat, odată cu inaugurarea unui nou pod de cale ferată și a podului rutier, care intră în structura Autostrăzii A2.
 
Sursa foto: Ilustrație din volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Citește și:

14 septembrie 1895 - inaugurarea Podului de la Cernavodă La 33 de ani, Anghel Saligny semna în oţel blazonul Dobrogei (galerie foto)

#citeșteDobrogea Cum a ajuns Anghel Saligny să construiască podul de la Cernavodă