14 Nov, 2019 00:00
2415
„...Când la 1878 România reintră în drepturile sale de stat şi de rasă, realipindu-şi această provincie înstrăinată de aproape cinci secole, ea n-a găsit aci de fapt o singure Dobroge, ci trei, cu caractere diferite, care lămuresc rostul deosebit al desvoltării sale istorice ca şi al populaţiei sale în toate timpurile[...]
Cu drept cuvânt, s-ar putea socoti drept unul din cele mai vechi leagăne ale poporului român; dacă, de altă parte, a avut un trecut atât de sbuciumat, fiind pustiită în repetate rânduri de invazia popoarelor şi secătuită de mersul armatelor; dacă ea se găseşte astăzi cu o majoritate de element românesc şi ca parte integrantă a Daciei refăcute, aceasta se datoreşte în primul rând faptului că s’a nemerit la o mare răspântie de drumuri şi, când n-a jucat rolul de cetate întărită cu ziduri, cu valuri şi cu oşti, ea a fost o poartă de trecere între nord şi sud, între Carpaţi şi Mare, deci un drum, cu toate consecinţele ce decurg din această împrejurare. Și n-a fost un singur drum, ci trei, care s’au pus în evidenţă rând pe rând: un drum al Mării, un drum al stepelor dela nord şi al podişurilor dela sud şi un drum al râurilor dace”.
„Alături de însemnătatea politică a acestor vizite, deopotrivă de fericită şi însemnată a fost pentru noi impresia morală ce am resimţit-o. Izolaţi geograficeşte de toate popoarele prietene, încercuiţi de neamuri străine ce sunt departe de a ne fi prietene, suferind în spiritualismul nostru de influenţele unor ceoncepţii opuse, vizitele reprezentanţilor latinităţii ne sunt cu deosebire plăcute şi, am putea spune, sunt mai ales necesare. Niciodată mai mult decât astăzi nu s’a simţit nevoia unui mare şi puternic bloc latin, a acelei lumi care are aceleaşi aspiraţii de pace, civilizaţie şi progres.
Dacă flamura păcii flutură astăzi pretutindeni, asta nu însemnează ca naţiunile să nu-şi oţelească spiritul şi să nu-şi cultive sentimentele în direcţiunea înclinărilor lor fireşti. Naţiunile latine, ori unde ar fi ele răspândite pe faţa pământului, va trebui să se cunoască, să se preţuiască reciproc, să se ajute una pe alta, şi, la caz de nevoe, să sară una în ajutorul alteia, sau toate deodată, în ajutorul moral sau material al celei mai slabe... Iată de ce această frăţietate trebue cultivată, iată de ce mândria latină, pe baza adevăratelor virtuţi clasice, trebue cultivată tot mai mult!”
„Cu ocaziunea Serbărilor Semicentenarului Dobrogei s'a dispus:
a) baterea unei medalii comemorative, având pe o parte gravat Burebista şi Traian, iar dedesupt, monumentul Adam Clisi.
Pe partea ceal'altă, Regii Carol I şi Ferdinand I, Podul de la Cerna-Vodă şi portul Constanţa.
b) Se va ridica în Constanţa un monument, care să simbolizeze realipirea Dobrogei, prin îngrijirea unui comitet sub preşedenţia d-lui General Vlădescu, C-dantul Diviziei 9-a.
c) Se va zidi Palatul Cultural al Dobrogei, cuprinzând biblioteci, muzeul Dobrogei etc, sub îngrijirea unui comitet prezidat de P. S. S. Episcop Gherontie al Constanţei.
d) La 14 Noembrie ziua istorică a treceri acestei provincii în ad-ţia românească, se vor organiza mari serbări în întreaga ţară, spre a se arăta însemnătatea ei în viaţa economică şi politică a ţărei.
e) S'a inaugurat Expoziţia retrospectivă dobrogeană, în Palatul Cazinoului Comunal.
f) Sub înaltul patronaj al M. S. Regina Măria, apare volumul festiv al revistei „Analele Dobrogei", închinat Dobrogei.
g) Sub îngrijirea d-lui Prof. Univ. C. Brătescu a apărut Monografia Ştiinţifică asupra Dobrogei, la cari colaborează cele mai distinse personalităţi culturale din ţară şi din străinătate”.
Cu această ocazie, ZIUA de Constanţa lansează o categorie specială în Biblioteca Digitală - Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, şi anume Dobrogea şi www.bcucluj.ro, dedicată colaborării cu BCU Cluj-Napoca, unde se vor regăsi cele mai interesante materiale despre Dobrogea pe care instituţia clujeană le are în patrimoniu.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: