Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Apeductele Tomisului, lungul drum al apei şi al legendelor

Despre misterioasele tuneluri care străbat Constanţa se vorbeşte cu fascinaţie, fiind învăluite într-o aură de legendă, pe baza lor construindu-se o mulţime de poveşti, care pun la încercare imaginaţia. Aceste galerii subterane nu sunt căi de acces spre un oraş subteran, nu sunt folosite strategic la război şi nu sunt nici catacombe, ci sunt apeductele Tomisului.
 
Pentru că viaţa şi civilizaţia nu pot fi concepute în absenţa apei, romanii au construit apeductele, sistem complex de alimentare cu apă a localităţilor, pentru a asigura necesarul de apă al populaţiei.
 
În antichitate, principala sursă de apă potabilă a Tomisului era lacul Siutghiol. Cel mai mare apeduct din Dobrogea romană se afla la Ovidiu, la trei-patru metri sub nivelul mării. Pentru a aduce apa în oraş a fost nevoie de o străpungere a peninsulei tomitane, până aproape de nivelul mării, rezultând galeriile. Acest apeduct de dimensiuni impresionante, de două ori mai mare decât cel de la Histria şi de trei ori mai mare decât orice alt apeduct de la Tropaeum Traiani, nu putea deservi decât Tomisul, este concluzia la care a ajuns arheologul Gheorghe Papuc, publicată în mai multe articole din revista „Pontica“.
 
Două mari tronsoane ale galeriilor subterane au fost scoase la iveală la Constanţa încă dinainte de 1989. Ele făceau parte dintr-un mare apeduct care pornea din zona Pescărie din Mamaia, unde erau colectate apele unor apeducte mai mici, şi apoi urma linia mării. Datorită pragurilor şi jocurilor pantelor, apeductul putea înmagazina o mare cantitate de apă.
 
În prezent, aceste galerii se află la o adâncime de peste 20 de metri faţă de nivelul actual al oraşului. Săpate în rocă de calcar, cu porţiuni de zidărie din piatră şi mortar, cu tavanul boltit (sau plat, acolo unde a fost străpunsă stânca şi nu a mai fost nevoie de alte amenajări), galeriile erau impermeabilizate cu mortar hidraulic de culoare cărămizie. Înălţimea lor era de aprox. 1,70 metri, iar lăţimea, de 90 cm.
 
Primul tronson, cu o lungime de 285 de metri, porneşte de la Plaja Modern, ajungând până la Portul Turistic Tomis. Celălalt, având 265 de metri, porneşte tot din acest port, trece pe sub Piaţa Ovidiu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi pe sub Edificiul Roman cu Mozaic, în faţa căruia a fost amenajată o ieşire pe care regretatul director al muzeului constănţean, Vasile Canarache, ar fi vrut să o introducă în circuitul turistic. Pe acest traseu, canalul avea nouă puţuri care comunicau cu exteriorul. În apropierea apeductului se aflau termele Tomisului, care aveau nevoie de cantităţi impresionante de apă pentru a funcţiona. În zonă au fost descoperite bazine zidite şi tencuite cu var hidraulic, care se pare că funcţionau ca cisterne în care se scurgea apa care depăşea nivelurile pragurilor.
 
Cele două tronsoane ale galeriilor subterane alcătuiau însă un singur canal, care a fost întrerupt în zona Portului Tomis, ca urmare a acţiunii valurilor mării asupra straturilor de loess.
 
Pentru a-i ţine departe pe cei cu simţ de aventură, dar şi din motive de siguranţă, galeriile Tomisului nu sunt vizitabile, iar gurile de ieşire nu sunt puse în evidenţă.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
 
Pe 23 noiembrie2017, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (IV) (galerie foto)

21 Feb 2018 655

Mesopotamia Apusului, Strategatul Dristrei, Thema Paristrion Tulburata istorie a Dobrogei în sec. X - XI

20 Feb 2018 463

„Moşierul de la Hasancea“, Constantin Pariano - omul politic, administratorul şi luptătorul pentru drepturile dobrogenilor (II)

20 Feb 2018 1241

Dobrogea în perioada otomană (I) Poruncile sultanilor Soliman Magnificul şi Selim al II-lea Beţivul (galerie foto)

19 Feb 2018 2432

Mărturiile din Primul Război Mondial ale preotului Atanasie Popescu din Nufăru, judeţul Tulcea „Biserica era devastată, iar icoanele erau împuşcate“

17 Feb 2018 6663

#citeșteDobrogea Școli românești pe teritoriul bulgar (III). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Feb 2018 2004

#citeşteDobrogea 177 de ani de la naşterea lui Mihail Suţu, corifeul ştiinţei numismatice

15 Feb 2018 499

#citeșteDobrogea Școli românești pe teritoriul bulgar (II). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Feb 2018 398

Crucişătorul „Elisabeta“. Partea I (1887-1893) - galerie foto

15 Feb 2018 1176

#citeșteDobrogea Bisericile din Dobrogea otomană. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2018 2076

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III) - galerie foto

14 Feb 2018 1179

Constantin Pariano, „moșierul de la Hasancea“ (I)

13 Feb 2018 1070

Elveţianul Pittard, Constanţa şi drumurile primejdioase ale Dobrogei O poveste despre tâlhari la drumul mare (galerie foto)

13 Feb 2018 1797

#citeşteDobrogea „I-a venit de hac!“ De unde vine expresia. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2018 4473

Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

12 Feb 2018 1566

Cu drag despre Dobrogea. O nouă întâlnire în casa ZIUA de Constanţa despre digitalizarea... trecutului şi încrederea în viitor (galerie foto)

12 Feb 2018 2044

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)

07 Feb 2018 924

Stela Palmată - Demonul cu ochii răi

06 Feb 2018 1248

Drumul Scorpiei, Ostrovul Tătaru, Jugul Dracului şi alte toponime din Delta Dunării

05 Feb 2018 1832

#citeşteDobrogea Liceul „Mircea cel Bătrân“, blazonul învăţământului constănţean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jan 2018 5263

#citeşteDobrogea „Nu toţi învăţătorii dobrogeni înţeleg să-şi facă datoria de apostoli.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jan 2018 722

#citeşteDobrogea Campionul constănţean cu care ne mândrim împlineşte 33 de ani

19 Jan 2018 603

#citeşteDobrogea 137 de ani de la prima „dare de seamă“ a prefectului Remus Opreanu

18 Jan 2018 662

Societatea de Ştiinţe Istorice din România, filiala Constanţa, acordă Premiul „Gheorghe Dumitraşcu“

18 Jan 2018 922

#citeşteDobrogea Trista istorie a marinei comerciale - de la zeci de pasagere româneşti, la niciun vapor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

11 Jan 2018 5369

#citeşteDobrogea Căile ferate de altădată... cu ele am rămas! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Jan 2018 4944

#citeşteDobrogea Cu nostalgie, despre industria dobrogeană. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

02 Jan 2018 4436

#citeșteDobrogea Descrieri de călătorii în Dobrogea. O audiență la pașa din Babadag în prima zi din anul 1706

01 Jan 2018 1011

#citeșteDobrogea Elementul bulgăresc dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

29 Dec 2017 3803

#citeșteDobrogea Regele Carol I și constituționalizarea Dobrogei

15 Dec 2017 3048

#citeșteDobrogea 139 de ani de la numirea primului Consiliu Comunal al Constanței

12 Dec 2017 646

#scrieDobrogea Un episod mai puțin cunoscut din istoria Peșterii Sfântului Andrei - sfințirea din 23 iulie 1944 (galerie foto)

27 Nov 2017 1921

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Aledin Amet -Subsecretar de stat - Departamentul pentru Relaţii Interetnice

25 Nov 2017 884

#SărbătoreşteDobrogea Biblioteca Virtuală lansată de ZIUA de Constanţa, de „Ziua recunoştinţei constănţenilor“, un dar nepreţuit din dragoste pentru Dobrogea de ieri şi de azi (galerie foto)

24 Nov 2017 1575

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. ing. Cornel Panait, rectorul Universităţii Maritime Constanţa

21 Nov 2017 923

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 17 ani!

20 Nov 2017 940

#scrieDobrogea Istoria zbuciumată a unui simbol care a renăscut precum Pasărea Phoenix - Monumentul Independenţei din Tulcea

15 Nov 2017 1120

#citeşteDobrogea „Dobrogea are o valoare deosebită pentru istoria poporului român“

15 Nov 2017 759

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gheorghe Hagi, cel mai bun jucător din istoria fotbalului românesc, cetăţean de onoare al Constanţei

14 Nov 2017 1269

Final de proiect Expoziție și premii pentru elevii preocupați de istoria Dobrogei

13 Nov 2017 653

Ziua Dobrogei, nepusă în valoare de autorităţi Ţărăniştii fac demersuri pentru amplasarea la Constanţa a bustului lui Vaida-Voevod

11 Nov 2017 1450

#citeşteDobrogea „Numirile acestora în învăţământ nu se fac de mine, ci de revizorul şcolar român“ (document)

06 Nov 2017 944

#sărbătoreşteDobrogea Ioan N. Roman - „Le iubim pentru că sunt ale noastre şi pentru conştiinţa clară a drepturilor ce avem la stăpânirea lor“

06 Nov 2017 938

#citeşteDobrogea „Constanţa s-a transformat ca prin farmec“ (document)

03 Nov 2017 1060

#citeşteDobrogea P. Ştefănescu - „Pe malul dobrogean al Dunării putem scrie istoria noastră“ (document)

02 Nov 2017 791

#citeşteDobrogea „Populaţia Dobrogei s-a bucurat de cea mai absolută libertate de acţiune“ (document)

01 Nov 2017 939

#citeşteDobrogea „Numai astfel putem cinsti numele de român“ (document)

31 Oct 2017 663

#citeşteDobrogea Despre revista „Ovidiu“, la al şaselea an de apariţie (document)

30 Oct 2017 692

#citeşteDobrogea „Când a pornit războiul contra turcilor, bulgarii au declarat că nu pornesc război pentru cucerire teritorială, ci pentru a scăpa pe creștini de jugul păgân“ (document)

27 Oct 2017 1293

#citeşteDobrogea Ing. G. Budeanu - „Constanţa trebuie să devină gura, debuşeul principal de exportare şi importare al României“ (document)

26 Oct 2017 837