Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)

Îndrăgostiţii trec şi simt că iubirea le este binecuvântată, cei cu tâmplele albe privesc cu respect, iar bunicii şi părinţii le amintesc nepoţilor şi copiilor despre un mare poet naţional. Cert este că nimeni nu rămâne indiferent pe lângă grupul statuar care-i înfăţişează pe Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) şi o muză (Calliope, Erato, Terpsichore sau Elegia), despre care unii spun că ar fi, de fapt, cealaltă muză a poetului veşnic îndrăgostit: Veronica Micle. 
 
Înainte de a prezenta istoria acestui ansamblu statuar, aşezat într-un loc simbolic, cu semnificaţii testamentare, se cuvine să ne reamintim care sunt legăturile lui Eminescu, poet, prozator, dramaturg, dar şi jurnalist cu o cultură enciclopedică, cu Marea Neagră şi Constanţa şi să reconstituim prezenţa sa aici, într-o vară răcoroasă, aşa cum sunt unele veri la malul mării, la început de sezon estival.
 
În vara anului 1882, autorul „Luceafărului“ şi al poeziei testamentare „Mai am un singur dor“ părăsea Bucureştiul pentru a veni pentru întâia oară la Constan'. Drumul l-a făcut cu trenul până la Giurgiu, de unde a luat a vaporul până la Cernavodă. La Constanţa ajuns tot cu trenul, pe calea ferată construită de englezi în Dobrogea otomană, între anii 1857 şi 1860.

Făcuse această călătorie pentru a veni la băi, la recomandarea medicului său. Avea 32 de ani şi se cazase la mansarda hotelului D’ Angleterre, pe locul căruia s-a construit, mai târziu, hotelul Intim. Pe atunci, oraşul se mai numea şi Kustenge / Chiustenge.

„Constanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos“

Într-o scrisoare datată 16 iunie 1882, adresată Veronicăi Micle, Eminescu descrie pitoreasca aşezare de la malul Mării Negre şi efectul pe care întinderea de ape l-a avut asupra sa: „O să mă întrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururi mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate feţele, căci ea e schimbăcioasă la culoare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia. Constanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos (...). Casele au o oarecare eleganţă a clădirilor, căci piatra e eftină aici şi clădirile sunt din piatră pătrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un Consiliu Comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului“.
 
Venise la Chiustenge de o zi, făcuse deja două băi cu toate era frig, iar apa nu era încă destul de caldă pentru băi.

Orăşel mic, viaţă scumpă 

Constanţa sau Chiustenge era un „orăşel mic“, dar viaţa aici era scumpă. „Viaţa e scumpă aici, dar nu atât de exagerat de scumpă precum mi se descria, mai ales de când s-au deschis câteva oteluri“, îi scria Eminescu iubitei sale Veronica. Totodată, el îi lansa o provocare muzei sale: „La anul să ştii că venim amândoi aici, căci băile întăresc şi grăbesc băile inimii. Cu toate că omul pare a întineri din ele, privirea mării linişteşte mai ales sufletele frumoase“. Eminescu îşi încheia scrisoarea poetic, dar firesc pentru un îndrăgostit: „Şed într-o mansardă (n.r. - mansarda Hotelului D’ Angleterre) şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Dar aceasta, nefiind cu putinţă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, şi rămân al tău Eminescu“.
 
La Constanţa, Eminescu nu a mai revenit, nici singur, nici cu Veronica Micle. Însă la un an de la plecarea sa de aici, în anul 1883, într-o zi de decembrie, cu gândul probabil la acea „nemărginiri pururi mişcate“, Eminescu a scris poezia testamentară „Mai am un singur dor“.

„Din punct de vedere istoric, dreptul nostru asupra Dobrogei este incontestabil“  

Nu trebuie să uităm că Eminescu este unul dintre gazetarii care au susţinut, cu argumente solide, unirea Dobrogei cu ţara după Războiul de Independenţă din 1877-1878. În paginile ziarului „Timpul“ scria, printre altele, că „din punct de vedere istoric, dreptul nostru asupra Dobrogei este incontestabil“, ţinutul dintre Dunăre şi Mare fiind „o dependenţă naturală a Ţării Româneşti“, iar „a păstra (...) acest Orient în miniatură, cu tot amestecul său de popoară, a dovedi că suntem destul de drepţi şi destul de cumpătaţi ca să ţinem în echilibru şi în bună pace elementele cele mai diverse, este o artă, este adevărata politică“.

Recunoştinţa tomitanilor în frunte cu Ioan N. Roman: un grup statuar care dăinuie şi astăzi

În semn de mulţumire pentru ceea ce a făcut Eminescu pentru acest ţinut, tomitanii, în frunte cu „ilustrul“ şi „patriarhul Dobrogei“, după cum l-a numit Nicolae Iorga pe Ioan N. Roman (1866 - 1931), i-au ridicat un grup statuar chiar la marginea mării. Pentru acest lucru, în anul 1931 s-au pus bazele Comitetului pro-Eminescu, condus de Ioan N. Roman, prin intermediul căruia s-au strâns fondurile necesare ridicării acestui grup, prin subscripţie publică şi prin organizarea unor conferinţe la care luau parte mari personalităţi. De altfel, acest apărător al drepturilor politice ale dobrogenilor a fost cel care a descris lista prin subscripţii, donând suma de 1.000 de lei, pentru a fi un exemplu pentru concitadini, dar şi pentru intelectualii vremii.
 
Se editează broşuri, se organizează conferinţe. Printre conferenţiari se numără şi marele estetician Tudor Vianu, căruia Ioan N. Roman îi spune cu însufleţire: „Pe gura, ochii şi fruntea celui mai mare poet al neamului, nu voi putea îngădui să preumble vulgare degetele oricărui ipsosar analfabet. Ar fi un sacrilegiu. Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă şi cu excepţională înţelegere de mâna celui mai mare sculptor al României contemporane. Pe acest sculptor îl voi alege eu şi eu singur îmi voi lua întreaga răspundere a alegerii“. În acest sens, Vianu îl recomandă pe Oscar Han, singurul sculptor din „Grupul celor patru“, format şi din pictorii Nicolae TonitzaŞtefan Dimitrescu şi Francisc Şirato.
 
Grupul statuar aflat la marginea mării, în vecinătatea Farului Genovez, loc de pelerinaj pentru mulţi îndrăgostiţi, dar şi pentru cei care nu se ruşinează să-şi arate preţuirea pentru cel pe care Constantin Noica (1909 - 1987) îl numea „omul deplin al culturii româneşti“. Turnat în bronz, bustul este aşezat pe un soclu de travertin înalt de trei metri. El a fost inaugurat la 15 august 1934, în prezenţa familiei regale. Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Gherontie al Tomisului, iar statuia a fost dezvelită de Regele Carol al II-lea.
El se regăseşte pe Lista Monumentelor Istorice, având codul CT-III-m-B-02920.
 
În 2010, 15 ianuarie, ziua de naştere a „Luceafărului“ a fost instituită drept Zi a Culturii Naţionale, prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, fiind sărbătorită ca atare pentru prima dată în anul 2011.




Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.

De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa

Citeşte şi:

#scrieDobrogea Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto) 

#scrieDobrogea #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa!

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea
„Poporul român n-a fost nici leneş, nici lipsit de energie şi îndrăzneală“


#sărbătoreşteDobrogea
​Mesajul celebrului pianist de jazz Harry Tavitian

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

În premieră CJC, CCINA şi Primăria Constanţa organizează „Zilele Dobrogei“, în perioada 14 - 17 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional (document)

20 Oct 2018 731

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 616

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 560

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1352

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 1174

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 555

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 676

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 520

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1736

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1308

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 745

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1882

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 799

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 7386

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6691

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1162

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 771

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 825

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 769

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 662

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 961

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1668

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 360

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1043

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1402

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1397

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1394

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 687

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 510

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 402

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 575

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 897

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 728

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 198

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 133

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 162

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 111

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 99

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 120

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 125

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 146

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 184

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 756

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1218

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 886

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1068

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 807

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 830

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 890

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 858