#scrieDobrogea Marea Moschee „Carol I“, o scară spre cer și spre Constanța veche (galerie foto)

Din minaretul său cu semilună, înalt de 47 de metri, se pot zări edificii care definesc Constanța multietnică și multiculturală, cu tot ce are mai frumos zona ei istorică și peninsulară: Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de la Padova“, Biserica „Sfântul Nicolae“, Cazinoul, Casa cu Lei, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Piața Ovidiu și statuia marelui poet latin exilat la Tomis, care pare mică, un punct, la fel ca și trecătorii din jurul ei. La aceste edificii înălțate de om se adaugă Marea Neagră, care împrumută albastrul plumburiu al cerului. Plus portul, casele, multe dintre ele într-o stare deplorabilă, cu acoperișurile sfărâmate, și nesfârșita mare pe care plutesc ambarcațiuni. Aceste priveliști se dezvăluie celui care se încumetă să urce cele 140 de scări în spirală ale minaretului Moscheii „Carol I“. 
 
Frumosul loc de închinăciune, căruia enoriașii musulmani îi spun „Kral Ceami“, adică „Moscheea Carol“ sau Marea Moschee, a fost ridicat, între anii 1910-1913, la dorința regelui Carol I, cu bani din vistieria regală, pentru comunitatea turco-tătară din Constanța. Este prima construcție din beton armat și cărămidă din țară, soclul și portalul principal fiind realizate din piatră extrasă din canaralele dobrogene.
 
Spațiul pentru înălțarea acestui lăcaș de cult nu a fost ales întâmplător, el fiind ridicat pe locul fostei geamii „Mahmudie“ sau „Sultan Mahmud“, construită între anii 1822-1825, numită așa după numele sultanului Mahmud al II-lea, avându-l ca ctitor pe comandantul Constanței din acea vreme, Hafuz Hussein Pașa. 


 
Planurile Moscheii „Carol I“, numită așa după ctitorul său regal, au fost întocmite de arhitectul Victor Ștefănescu, nume cu rezonanță în spațiul tomitan (clădirea Muzeului de Istorie, a Muzeului „Ion Jalea“ și alte construcții-simbol ale Constanței i se datorează), execuția structurii din beton armat, o premieră controversată la acea dată, i-a fost încredințată marelui inventator Gogu Constantinescu, lucrarea șantierului fiind coordonată de inginerul Ion Niculcea.

Edificiul îmbină armonios stilul egipteano-bizantin (minaretul și impozanta cupolă din beton armat) cu unele motive arhitecturale românești (corpul propriu-zis al clădirii), elemente nemaiîntâlnite la nicio altă moschee dobrogeană. Consolidarea minaretului și a cupolei, la care s-au constatat deficiențe încă din anul 1915, a fost făcută cu mari întârzieri, între anii 1957-1959, după proiectele profesorului Aurel Beleș, după cum informează textul tehnoredactat pe două file A4 (în română, dar și în turcă), amplasat la intrarea în moschee, în partea stângă. Deasupra acestui text se află un afiș pe care scrie în limba română „Rugăm! Nu pășiți încălțați pe covoare! Vă mulțumim“.

Covorul de la Ada Kaleh, jumătate de tonă de măiestrie  

De altfel, accesul turiștilor în mijlocul lăcașului de cult este restricționat, zona fiind delimitată de un lanț cu zale albe și roșii din plastic. În mijlocul moscheii se află celebrul covor pe care sultanul Abdul Hamid l-a donat în 1904 lăcașului de cult de pe insula dunăreană Ada Kaleh. Ca urmare a inundării insulei din cauza construirii și dării în folosință a hidrocentralei „Porțile de Fier I“, faimosul covor de 144 mp, cântărind aproape jumătate de tonă (490 kg), lucrat manual timp de 17 ani la centrul de artizani Hereke din Turcia, a fost adus la Marea Moschee din Constanța în anul 1965. În prezent, valorosul covor în culori stinse de timp, unul dintre cele mai mare covoare orientale din Europa și cel mai mare din România, nu este etalat în toată splendoarea sa, din cauza coloanelor moscheii. Doar o mică porțiune se arată ochii privitorilor, restul covorului fiind rulat.
 
Piatra fundamentală a edificiului a fost pusă pe 24 iunie 1910, la baza acesteia fiind depus „actul de fundaţiune“, redactat în română şi turcă: „Prin graţia şi ajutorul lui Dumnezeu, pusu-s'a piatra fundamentală a acestei Moschei, astăzi (....) Iunie 1910, aducând mulţumiri Celui A-Tot Puternic, cum şi salutări Tuturor Profeţilor Săi, după ce am făcut călduroase rugăciuni pentru gloria şi mărirea Regatului României. Moscheea aceasta, care poartă numele răposatului Sultan Mahmud şi zidită în principalul cartier al oraşului Constanţa în anul 1823 de către decedatul ctitor Hafuz Hussein Paşa (Afâz Hussein Paşa în documentul manuscris), conform cu Fetvaua sancţionată de Şeih-Ul-Islamat din Constantinopol a fost dărâmată şi reconstruită mai măreaţă sub fericita şi glorioasa Domnie a Majestății Sale Regelui României Carol I“, ministrul Cadastrului și delegatul personal al sultanului, Mamut Esad Efendi.
 
Inaugurarea edificiului de cult s-a făcut pe 31 mai 1913, într-o vineri, zi sfântă pentru musulmani, în prezența regelui Carol I, a reginei Elisabeta, alături de care s-au mai aflat, printre alții, ministrul Cultelor, Tache Ionescu, ambasadorul Imperiului Otoman la București, Seffa Bey. Slujba de vineri a fost oficiată de hatipi și muezini veniți special de la Istanbul și, conform tradiției, au fost jertfiți berbeci.
 
La vremea construirii sale, Moscheea „Carol I“ avea un sistem de încălzire german, revoluționar. Ea dispunea de calorifere, încălzite de cele două sobe din subsolul clădirii, comandate la Frankfurt, iar dispunerea coşurilor de la sobe se încadra perfect în ansamblul arhitectural al clădirii.

Trei portaluri

Intrarea în Moscheea „Carol I“, situată pe str. Crângului nr. 1, se face prin trei porți. Prima este cea de la intrare, care dă în curtea lăcașului de cult, unde la stânga și la dreapta se află spălătoarele pentru ablațiunea impusă de religia musulmană. A doua intrare dă în vestibul, iar ultima este ușa moscheii, din marmură neagră italiană, cu ferecături masive din bronz. La intrare în lăcașul de cult, în dreapta, se află expusă macheta miniaturală a Marii Moschei „Carol I“.



Interiorul edificiului este luminat de ferestrele cupolei și de geamurile înalte ale pereților laterali. Nișa de rugăciune (mihrab), orientată spre Mecca, este lucrată în stil maur și se păstrează de la vechea geamie „Mahmudie“, iar pe marginea ei sunt scrise în arabă cele 99 de atribute divine ale lui Allah. În dreapta și în stânga mihrabului, pe tablourile octogonale sunt caligrafiate numele lui Allah și al profetului Mohammed. Amvonul mare din dreapta (minbar), unde se oficiază predica de vineri, și amvonul mic, de unde imamul recită din Coran, sunt sculptate de un membru al familiei Babic, renumit pentru stranele realizate timp de decenii pentru bisericile ortodoxe, după cum se poate citi în broșura „Turcii și tătarii din România. Lăcașuri de cult musulmane din România - Dobrogea“, care se poate cumpăra de la intrare la prețul de 5 lei.
 
Lăcașul de cult poate fi vizitat zilnic, între orele 8.00 și 16.00. Taxa de intrare este de 5 lei, iar elevii și studenții vor achita doar 3 lei, pe baza carnetului vizat la zi.

Reabilitare în regim de urgență 

Anul acesta, Muftiatul Cultului Musulman Constanţa și-a propus să reabiliteze în regim de urgenţă Moscheea „Carol I“, iar Primăria Constanţa a emis în acest sens, pe 14 noiembrie 2017, Autorizaţia de construire nr. 1652 pentru „Reabilitare în regim de urgenţă parte de şarpantă avariată Moscheea «Carol I»“. „Este o lucrare urgentă, deoarece şarpanta este avariată şi se vede cerul prin ea. Dorim să o reabilităm până începe iarna. Deja am găsit şi un sponsor“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, Iusuf Murat, muftiul Cultului Musulman.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!

Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța și Pluttonia

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.