Ziua in judet

Aprobată în prag de campanie electorală Ministerul lui Dragnea şi primarii, motivaţi prin rectificare bugetară?!?



Să tot fie campanie electorală! În cele câteva săptămâni în care candidaţii îşi pregătesc terenul, se întâmplă tot felul de minuni: apar ordonanţe de urgenţă care suspendă legi pentru 45 de zile, se găsesc bani pentru proiectele administraţiilor locale, iar Arena Naţională se transformă într-un spaţiu de închiriat, unde „pelerini“ din toată ţara pot veni la... „închinare“. Ba chiar şi legile electorale se schimbă înaintea alegerilor, chiar dacă acest lucru creează îngrijorare în rândul unor congresmani americani.


Dar să ne oprim asupra unui fenomen, îmbucurător de altfel: a doua rectificare bugetară din acest an. Cu aproximativ o lună înaintea primului scrutin prezidenţial, Executivul a găsit de cuviinţă să taie aproape patru miliarde de lei din cheltuielile bugetului de stat prin care trebuiau finanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare. Şi, prin acelaşi act, primarii primesc, în total, puţin peste 2 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro. La prima vedere pare un lucru nemaipomenit, dar să nu uităm că este totuşi un cadou de alegeri care are şi părţile lui întunecate.

Pe 30 septembrie a avut loc o şedinţă de Guvern specială, prin care aleşii au aprobat a doua rectificare bugetară din acest an, după ce prima rectificare pe 2014 a avut loc cu doar câteva săptămâni înainte, în luna august. S-a tăiat de ici, de colo, mai exact de la construirea de autostrăzi, de la Sănătate, de la Educaţie, de la Agricultură şi s-au dat la Servicii, la Muncă şi, bineînţeles, la Dezvoltare Regională.
Şi judeţul Constanţa a fost destul de „răsfăţat“, primind sume importante de bani. Iată cum au fost repartizate realocările bugetare, conform celor apărute în Partea I a Monitorului Oficial nr. 781/1 octombrie 2014.

Dărnicie pentru Judeţul Constanţa în prag de alegeri

Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivel judeţean, pe anul 2014, judeţul Constanţa a primit 2.030.000 de lei. Din aceste sume, pentru finanţarea cheltuielilor cu  proiecte de susţinere a sistemului de protecţie a copilului s-au alocat 794.000 de lei, în vreme ce pentru susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap - 666.000 de lei. Către învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională merg 570.000 de lei, astfel: salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi - 402.000 de lei, iar pentru hotărâri judecătoreşti pentru plata salariilor - 168.000 de lei.
Prin acelaşi act, judeţul Constanţa a pierdut 7.469.000 de lei din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor din Educaţie. Pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014, din sume defalcate pe valoarea adăugată, constănţenii au ieşit din nou pe plus. Mai exact, Constanţa a primit 10.260.000 de lei, sume repartizate în baza unor acte normative, la care se adaugă 4.000.000 de lei din următoarele considerente. Potrivit datelor din Monitorul Oficial, în baza prevederilor articolului I din OUG nr. 58/2014 prin care se modifică şi se completează art. 4 din OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă. Suma se alocă unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa astfel: municipiului Constanţa - 1.394.000 de lei, municipiului Mangalia - 788.000 de lei, oraşului Eforie - 727.000 de lei, oraşului Năvodari - 485.000 de lei şi comunelor Costineşti şi Limanu - câte 303.000 de lei.

„Am bani de dat, am datorii la stat“

„La autorităţile locale s-au alocat 1,1 miliarde de lei, din care aproximativ 600 de milioane de lei sunt pentru acoperirea tuturor cheltuielilor de funcţionare atât a autorităţilor locale în sine, cât şi a instituţiilor care ţin de autorităţile locale - mă refer în primul şi în primul rând la însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi, mă refer la autorităţile pentru protecţia copilului şi la toate celelalte instituţii care sunt în subordinea sau în coordonarea autorităţilor locale, în aşa fel încât să nu existe niciun fel de sincopă în susţinerea financiară a acestora. Şi 500 de milioane de lei pentru investiţii în mod direct în lucrări care sunt în derulare“, a declarat premierul Victor Ponta în contextul unei conferinţe de presă după şedinţa de Guvern.

Ministerul lui Dragnea a tras lozul cel mare

Chiar înaintea intrării în campania electorală, MDRAP, a primit sume importante de bani, pe care să le poată distribui aleşilor locali. Principalele influenţe se regăsesc, aşa cum am mai spus, la Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) - 1,051 miliarde de lei. La Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social derulat prin Compania Naţionala de Investiţii (CNI) - 83,6 milioane lei, în timp ce pentru achitarea primei de stat pentru economisire în domeniul locativ restanţa aferentă depunerilor din anul 2013 - 182,3 milioane lei. Rectificarea are şi o diminuare a sumelor alocate pentru Programe cu finanţare din FEN postaderare - 950 de milioane de lei.

Sate cu săli de sport, dar minus la agricultură

Deşi pentru dezvoltare locală s-au alocat  peste 575 de milioane de lei, un organism „înfrăţit“ - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) - se află la polul opus: a pierdut peste un miliard de lei. Lucru care se traduce astfel: mai mulţi bani pentru săli de sport la sate şi cămine culturale (investiţii făcute de CNI, care a primit peste 86 de milioane de lei) şi semnificativ mai puţini bani pentru agricultură. „La Ministerul Agriculturii, miliardul este reducerea FEN-urilor( fonduri europene nerambursabile), care la sfârşitul lunii noiembrie se va echilibra în funcţie de execuţia la celelalte ministere. Miliardul a fost temporar tăiat, până la sfârşitul lunii noiembrie“, a explicat Ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, în cadrul conferinţei de presă susţinute după adoptarea rectificării. Interesant este că la sfârşitul lunii noiembrie vom şti deja cine este noul preşedinte al ţării, iar primarii vor avea deja în bugetele locale banii pentru proiectele lor.
„Pe vremea când membrii Guvernului Ponta erau în opoziţie, s-a tot bătut monedă pe faptul că se construiesc terenuri de fotbal pe deal şi săli de sport la sate, în care nu intră nimeni. Când au avut dreptate: atunci, când criticau, sau acum, când în prag de alegeri sprijină tocmai aceste investiţii?“, a replicat primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, cu privire la redistribuirea bugetului.

Ponta zice că a fost bine de la începutul anului...

Problema este că darurile pe care premierul-candidat Ponta le face de la buget primarilor se răsfrâng tot în capul economiei româneşti. Bineînţeles, premierul a găsit explicaţia pentru justificarea rectificării bugetare: „Avem pe primele 9 luni încasări bugetare care depăşesc previziunile pe baza cărora a fost construit bugetul de stat“, a declarat Ponta în ziua votului rectificării bugetare.

„Proiectele depuse prin PNDL, pentru dezvoltare locală, sunt binevenite. Însă înainte de toate, cel puţin pentru comunitatea noastră, mai important ar fi să se acorde atenţiei infrastructurii de la nivel naţional. Degeaba primesc bani pentru investiţii noi, dacă de doi ani mă lupt pentru refacerea drumului european care tranzitează localitatea“, este de părere şi primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi.

„Avem drumuri pe care trec zilnic mii de oameni, iar guvernul alocă bani după preferinţe. Pentru refacerea localităţilor după inundaţii s-au repartizat sume în bătaie de joc, iar acum ni se oferă această «bombonică» electorală“, a declarat gospodarul-şef de la Peştera, Valentin Vrabie.

Amintim că, în cursul anului trecut, la rectificare, administraţiile publice locale au primit sume derizorii, în principal pentru plata sumelor alocate persoanelor cu handicap. Acest lucru a fost reliefat şi de deputatul Gheorghe Dragomir, care a susţinut în ziua adoptării rectificare bugetare o declaraţie politică, în care menţiona: „Sume suplimentare au mai fost prevăzute din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, pentru echilibrare şi pentru plata unor arierate, pentru a răspunde condiţionalităţilor din acordul cu FMI“. Totodată, deputatul de Constanţa susţine în declaraţie şi că „această rectificare nu este altceva decât jaf, hoţie şi mituirea primarilor. Eu nu spun că primăriile nu au nevoie de bani, dar nu aşa, nu cu preţul tăierii cofinanţării fondurilor Uniunii Europene“. Să ne gândim şi la următorul lucru: lucrările de construcţie de la proiectele realizate din fonduri europene (cel pentru care s-au tăiat fondurile) erau făcute tot de oameni, cetăţeni români care au rămas fără un loc de muncă în prag de iarnă. Dar vom avea săli de sport la sate şi cămine culturale care se învârt după soare...

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

A treia rectificare bugetară, cu noroc la Constanţa În 2015, primăriile au scăpat de „povara“ arieratelor

08 Dec 2014 1772

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Constanţa s-a ales cu circa 24 de milioane de lei la rectificarea bugetară

23 Oct 2014 967

Ce spun primarii şi parlamentarii de Constanţa despre noua rectificare bugetară „Jaf, hoţie şi mituire”

29 Sep 2014 2638

Resurse financiare sigure pentru Constanţa Bani de la Guvern pentru toţi, la ultima rectificare bugetară

08 Aug 2014 1887