Interviu live cu primarul Petre Urziceanu și Gelu Dae, „Omul Centenar“ „Procurorul general al României, Nicolae Popovici, l-a convins pe Ceaușescu de faptul că Negru Vodă trebuie să devină oraș“ (video)

Cum s-a dezvoltat Cara-Omer, actualul oraș Negru Vodă, în ultimul secol, despre provocările anului Centenar, ce proiecte derulează administrația locală și cine este „Omul Centenar“ al localității am aflat ieri la, Interviuri Live, de la invitații mei, primarul localității, Petre Urziceanu, și Gelu Dae, inspector-șef teritorial al AFER, fiu al comunității.

Întâlnirea cu reprezentanții comunității de la Negru Vodă poate fi urmărită și în format video, aici: 
 
Domnule Gelu Dae, mulțumim pentru prezență! Să știți că a fost o surpriză și pentru noi faptul că sunteți alături de noi la interviul live.
 
Gelu Dae: Vă mulțumesc și din perspectiva de invitat, și din cea de consumator de informație care este generată de anul Centenar și vă felicit pentru această inițiativă!
 
Domnul primar, ce înseamnă pentru dumneavoastră și pentru locuitorii orașului Negru Vodă acest an, centenar, și cum vă pregătiți împreună să sărbătoriți?
 
Petre Urziceanu: Avem un parteneriat cu Liceul Teoretic Negru Vodă, pentru toate activitățile  începând cu 14 noiembrie și până la sfârșitul anului, toate vor fi dedicate Centenarului Marii Uniri. Este un eveniment deosebit, sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, înfăptuită la 1 decembrie 1918. Până în momentul de față toate activitățile pe care le-am desfășurat au fost sub egida Centenarului.
 
Ați adus o listă cu primarii din orașul Negru Vodă. Ioniță Neagu văd că era primar în 1918, în anul Unirii. Ce se mai păstrează în localitatea de pe timpul domnului Ioniță Neagu?
 
Petre Urziceanu: Eu am cerut să se facă o listă cu toți primarii din ultimii 100 de ani, începând cu 1918 și până astăzi. Au fost 18 în total.
 
Ați adus și o monografie. Care se oprește la anul 1950. Vreau să le reamintim celor care ne privesc, ne citesc, faptul că în anul 1989, Negru Vodă a fost declarat oraș agroindustrial. 
 
Petre Urziceanu: Monografia va fi reactualizată, la ea a contribuit și domnul Gelu Dae, împreună cu profesorul Petrică Miu.
 
Gelu Dae: Am promis la lansare, în 2006, că voi face și volumul II, este în lucru.
 
Domnule Dae, ce vă amintiți, despre acel moment, 10 mai 1989, momentul în care Negru Vodă a devenit oraș?
 
Gelu Dae: Eram deputat al Consiliului Județean, aveam 27 de ani, eram cel mai tânăr deputat. În perioada premergătoare Marii Adunări Naționale, care era un for Cameră legislativă, cu rol consultativ, se constituia din 10-12 deputați ai fiecărui Consiliu popular județean. În ziua dinaintea marii ședințe erau trei localități din județul Constanța pe lista de a deveni oraș: Murfatlar, Ovidiu și Negru Vodă. Ovidiu era comuna cu cel mai mare număr de locuitori, 18-20 000 de locuitori. La 10 mai 1989, s-au derulat aceste evenimente, nu aveau de unde să știe că ce și-au propus pentru Negru Vodă nu se va concretiza niciodată. Decizia de a se înființa orașul o știu de la fostul prim-secretar Mihai Marina. Negru Vodă era în Competiție cu Cobadin și Mihail Kogălniceanu. S-a optat pentru Negru Vodă din două considerente: unul geopolitic că era localitate de frontieră, și cel care l-a convins pe Ceaușescu în vara lui 1988, se afla la Neptun președintele. Procurorul General al României, născut la Negru Vodă Nicolae Popovici, tatăl lui era șeful vămii din Negru Vodă. El a adus argumente pentru Negru Vodă pentru că nu uitase de unde a plecat.
 
Care erau planurile atunci?
 
Gelu Dae: Era un program de investiții care viza atât componenta urbanistică, dar pentru a deveni oraș agroindustrial, cât și componenta economică, care era foarte bine conturată. Era în plan să se construiască o fabrică de conserve, o fabrică de dulciuri, o fabrică de artizanat, una cu mobilier de lemn și mobilier metalic. Erau combinate de creșterea porcilor, IAS, SMA, un sediu de CUASC. Erau 26 de CUASC-uri.
 
Petre Urziceanu: După revoluție s-a întâmplat dezastrul, a dispărut IAS –ul, oamenii au rămas fără bază materială, în zece ani. Am rămas fără locuri de muncă. Abia acum târziu am reușit să mai recuperăm, dar foarte puțin. Oamenii au plecat după un loc de muncă. Toată lumea lucra în agricultură, ferme zootehnice, de creșterea porcilor,  ferme  de bovine, de  ovine și ele au dispărut.
 
Asta v-a determinat să declarați la un moment dat că vreți ca după modelul Băneasa să organizați referendum pentru ca Negru Vodă să revină la statutul de comună, ca înainte de mai 1989?
 
Petre Urziceanu: Oamenii pun presiune doar pentru impozitele mai mici,  dar eu  sunt pentru progres și pentru dezvoltare. Pe partea de Sud de la Mangalia până la Băneasa nu mai este nici un oraș în afară de Negru Vodă.
 
Domnul Dae, credeți că se mai poate aplica ceva din acel program de la 10 mai 1989?
 
Gelu Dae: Pentru Negru Vodă, anul Centenar coincide cu afirmarea orașului. Până la 1920, Negru Vodă nu reprezenta nimic din punct de vedere economic. Războiul 2 balcanic 1913 și cel primordial 1918 au făcut ca Negru Vodă datorită circumstanțelor geopolitice, să se afle la intersecția drumurilor dintre Constanța și Bazargic, și Mangalia și Băneasa și Cobadin. Începând cu 1916 odată cu pierderea teritoriilor  Oltina -Mangalia armata română s-a retras odată cu locuitorii. În localitățile  părăsite s-a instalat o administrație bulgară. Din 1980 până la 1919,  când Dobrogea a revenit la România.  Negru Vodă după 1989 nu este același de dinainte de 1989 din punct de vedere economic.  Căderea economică și  ipostaza de localitate la confluența celor două drumuri se confruntă cu aceste greutăți neavând dezvoltare economică.
 
Sunteți născut în comuna Negru Vodă. Cum vă amintiți acest loc prin ochii copilului?
 
Gelu Dae: Era comună reședință de Raion, se muncea foarte mult, lumea era implicată în producție, școala era sănătoasă. Absolvenții intrau la facultate. Am avut un liceu foarte bun. Liceul este din 1966-1968 în Negru Vodă. Doamna director a fost și primul cetățean de onoare, doamna Ghișe. Punea în valoare toți copii care treceau pragul acestei școli. Ne amintim de dânsa cu admirație, și de toate cadrele didactice. Am plecat din anumite conjuncturi din Negru Vodă, fiind tata promovat la Constanța.
 
Domnule primar, cum funcționează astăzi sistemul educațional în orașul Negru Vodă? Ați reușit să creați condiții elevilor și cadrelor didactice?
 
Petre Urziceanu: Cadrele didactice nu mai sunt titulare, din păcate,  calitatea actului de învățământ a scăzut. Eu am realizat mai multe proiecte legate la învățământ. Să nu se simtă diferența între Constanța și Negru Vodă. Am depus începând de la grădiniță pe Programul Național de Dezvoltare Locală două proiecte : unul vizează înființarea construire grădiniță cu program prelungit, al doilea reprezintă modernizare dotare, extindere  dezvoltare Liceu Teoretic Negru Vodă din fonduri guvernamentale. Al treilea proiect a fost depus acum două luni este construcție școală nouă cu clasele 0-4 și sala de sport în  satul Darabani.
 
Cum a fost pentru Negru Vodă bătălia pentru obținerea fondurilor europene, guvernamentale?
 
Petre Urziceanu: Suntem în curs de implementare a proiectelor. În doi ani, le vom finaliza pentru că  aceste proiecte durează, nu are legătură cu campania electorală. Omul se gândește că este suficient timp în 4 ani să se ducă la capăt un proiect, dar nu e chiar așa.
 
Gelu Dae: Omul care avea un loc de muncă stabil, omul s-a plictisit să aștepte, nu știe că un program este greoi de la accesarea fondurilor până la finalizare. Este greu,  beneficiarul politicii noastre este cetățeanul, nu contează din ce partid este votantul.
 
Și totuși, că vorbim despre miniștri, despre Guverne, Constanța parcă a fost vitregită, oamenii ei nu prea au fost invitați să participe la guvernare, nu vi se pare că am fost lăsați de o parte?
 
Gelu Dae: Probabil am avut mult bun-simț. Avem mai multă decență. Ardelenii sunt mai prezenți, în realități. Noi. dobrogenii, fiind în comuniune cu alte popoare,  oamenii s-au  adaptează la realitatea din Dobrogea. Avem un spirit mai practic. Trebuie să fim mai prezenți, în actul politic,  mai vehemenți, să lăsăm bunul simț la intrarea în București. La Constanța avem toate modurile de transport la standarde europene rutier, feroviar, naval, aerian. Nu avem flotă, dar transport naval există. Avem și obiective, Centrala Nucleară, Șantierul Naval, cea mai mare capacitate de cazare pentru turism. Agricultura, este cea mai generoasă zonă din punct de vedere al calității solului. Trebuie să fim mai îndrăzneți. Sunt oameni care pot gestiona problemele.
 
Urmează remanierea, după referendum, să vedem ce se va întâmpla..
 
Gelu Dae: Vom constata că Dobrogea nu a avut miniștri nici în interbelic nici în postbelic. A fost doar Tudor, născut la Săcele,  în anii 1970.
 
Apropo de reprezentanți, am avut un președinte, un șef al statului născut la Murtfatlar, în județul Constanța. Acum avem un alt președinte și, domnule primar, știu că ați avut o întâlnire neplanificată cu domnul președinte Iohhanis. Ce ați discutat ?
 
Petre Urziceanu: A venit până la Negru Vodă pe bicicletă. De la Mangalia până la Negru Vodă, Comana.  L-am invitat oficial la Negru Vodă, este o onoare să se plimbe președintele cu bicicleta la Negru Vodă. A spus că îi place foarte mult liniștea și oamenii care l-au salutat.
 
Gelu Dae: Este al patrulea șef de stat care pășește la noi, primul conducător a fost Regele Carol în 1914 la inaugurarea căii ferate, al doilea a fost Gheorghiu Dej care a fost de trei ori la Negru Vodă , al treilea a fost Nicolae Ceaușescu,  care pe durata concediului de odihnă la Neptun își făcea timp și făcea traseul: Mangalia, Albești, Negru Vodă, Cobadin. La Cobadin era un CUASC  ( Consiliu Unic Agroindustrial de Stat și Cooperatist) cu rezultate foarte bune în agricultură. Acum drumul județean Mangalia-Negru Vodă este asfaltat, președintele Iohannis a venit pe un drum foarte bun. În 1990 ne gândeam la investiție. Acum localitatea este  depopulată, va continua să aibă probleme sociale, va continua să își piardă fii satului care merg spre Constanța sau Mangalia.
Petre Urziceanu: Au venit firme private care fac agricultură de performanță. Lucrurile se vor schimbă în bine, vor fi livezi, căpșuni, fructe exotice.
 
Ce facilități oferiți celor care vor să vină să investească sau să se relocheze la Negru Vodă?
 
Petre Urziceanu: Am accesat fonduri de la Guvernul României pentru a realiza Cadastrul General, pe extravilan și pentru a identifica toate terenurile, e un proiect național, vrem să facem și inventarierea domeniului public și privat al orașului, și să vedem ce suprafețe de teren vor fi identificate pentru a fi puse la dispoziția celor care vor să investească la Negru Vodă. Avem facilități fiscale și logistice. Până în 1989 aveam o mare problemă cu apa. Acum s-a rezolvat în timp.
 
Care ar fi cea mai mare problemă acum?
 
Petre Urziceanu: Lipsa locurilor de muncă, dacă majoritatea lucrau la Șantierul Naval Mangalia, acum sunt în toată lumea fiind calificați și vor să se întoarcă alături de familii.
 
Care au fost cele mai importante etape ale ultimilor 100 de ani Negru Vodă, fie că vorbim despre dezvoltare, fie că vorbim despre problemele cu care v-ați confruntat?
 
Petre Urziceanu: După al doilea război mondial, se observă o creștere, s-a construit moara, brutărie. Ateliere,   unele construcții există și azi, chiar dacă nu mai au același scop. Au rămas de la nemți 1930, moara și silozul.  Tot atunci au apărut povești legate de zestrea pe care trebuia să o aibă fata, un  măgar și saca din lipsa apei pentru Chirnogeni și Negru Vodă. Apa potabilă este la 80 de m adâncime.
 
Astăzi, cu sau fără măgar și saca, se mai căsătoresc tinerii la Negru Vodă?
 
Petre Urziceanu: În fiecare săptămână este o căsătorie cel puțin. Avem 5.578 de locuitori, jumătate sunt plecați dar se vor întoarce, am această convingere.
 
Spuneți că v-ați dori să vină investitorii la dumneavoastră în localitate. V-ați gândit cumva să fructificați partea turistică, istorică, aveți situri.
 
Petre Urziceanu: Pădurea de la Hagieni, a fost replantată la sfârșitul sec. al  XIX-lea, datorită coloniștilor, între (Cara-Omer),  Negru Vodă și Albești a existat și localitatea Găvanele s-au plantat stejari în pădurea Negru Vodă. Teritorial aparține de Albești. Discuții au fost, dar nu s-a concretizat nimic din lipsă de resurse. Drumul județean este în reabilitare, Albești-Negru Vodă, va fi asfaltat. Consiliul Județean plătește. De la anul se va asfalta Cerchezu, Dumbrăveni, Darabani. Turismul se mișcă dar vin la Mangalia și mulți pleacă în Bulgaria. Noi administrația publică locală ne ocupăm de infrastructură. Trebuie să creăm evenimente în pădure la Negru Vodă să păstrăm turiștii.
 
Gelu Dae: În anii copilăriei mele, se organizau evenimente la pădure. Veneau ansambluri de dansuri populare. A cântat Maria Lătărețu la Negru Vodă, Dan Spătaru a cântat la Căminul Cultural. La Negru Vodă este o expoziție care este din 2013 la Casa de Cultură, de costume populare din toate regiunile țării și din Bulgaria, la Topalu și la toți partenerii, legat de festivalul de folclor. În anii 1950-1960 Negru Vodă era renumit prin participanții la festivalurile de folclor ale României. Familia Iscu, Marin Văsii, a fost și primar.
 
Era util un muzeu al satului lângă costumele populare?
 
Petre Urziceanu: Era, dar nu sunt fonduri. Dar încercăm să facem evenimente. De pildă, săptămâna trecută, sâmbătă și duminică am avut festivalul internațional, este un proiect pe fonduri europene, în colaborare cu vecinii bulgari. Parteneri din România, Primăria  Topalu, și Negru Vodă în colaborare cu bulgarii, pe o scenă în aer liber, au evoluat 11 ansambluri de tineri, am avut și invitați. Oamenii au fost impresionați și cei din Bulgaria că s-a organizat în aer liber. A două zi am avut o tabără tematică cu dacii și românii. Au fost aproximativ 300 de copii încântați.
 
Apropo de copii, de tineri. Când terminați bazinul semi-olimpic?
 
În 3 ani se va termina, este un bazin semi-olimpic acoperit, avem la V localității un cartier de case,  la E bazinul, și amenajare peisagistică. În noiembrie vor fi 4 loturi de parcuri pentru toate categoriile de vârste.
 
Cum credeți că va arăta orașul peste alți 100 de ani?
Petre Urziceanu: Vor rămâne lucruri cu siguranță, țin la dezvoltarea localității, la toate investițiile gândite.
 
Aveți un proiect de suflet?
 
Petre Urziceanu: Să fie liceul dotat și extins, parcurile care nu mai sunt de 40 de ani. În 1989 a fost demolat și nu a mai fost refăcut. Era și un lac de agrement unde este situl arheologic.
 
Gelu Dae: Dacă se merge în ritmul depopulării, multe localități vor dispărea în timp. Principalul angajator este Direcția de Protecție Socială, ar trebui să fie producția.
 
Aveți un plan de repopulare?
 
Petre Urziceanu: Primăria nu are resurse financiare să acorde facilități pentru atragerea populației.
 
România va deține foarte curând pentru 6 luni de zile președinția Comisiei Europene. Credeți că este momentul nostru să schimbăm ceva, având această imensă oportunitate?
 
Gelu Dae: Da, să comunicăm, să nu mai fie discordie, altfel nu putem fi percepuți la Bruxelles, niciun alt stat nu se pârăște la Bruxelles ca noi. În 1941, odată cu ordinul lui Antonescu „soldați, vă ordon, treceți Prutul!”, când am declarat război Americii, Romania nu reprezenta ceva înainte. Americanii au considerat să creeze o comisie care să dea răspunsul țărilor satelit ale Germaniei. Comisia era condusă de o doamnă sociolog, care a făcut un raport final ce suna astfel: „Poporul român este un popor inteligent nativ, dar este bolnav de hedonism” aceasta a fost concluzia americanilor.
 
De ce Gelu Dae „Omul Centenar“?
 
Petre Urziceanu: Am dorit să participe alături de mine, este o persoană cunoscută în județ, sunt și alte personalități, eu îi mulțumesc că a venit alături de mine astăzi.
 
Dar domnul Dae a refuzat să fie primar la Negru Vodă în 1989...
 
Gelu Dae: Am refuzat propunerea de a fi primar pentru că nu mi se potrivea.
 
Astăzi v-ați întoarce la Negru Vodă?
 
Gelu Dae: Mă întorc întotdeauna cu drag. Voi lansa a doua parte a Monografiei tot la Negru Vodă, la Casa de Cultură. Am cumpărat de la Londra un exemplar de lucru al Tratatului de Pace de la Berlin, vorbește de Independența României și de revenirea Dobrogei la țară. La anexe, în „Istoria căilor ferate”, este prima hartă a Dobrogei, rodul muncii primului șef al căilor ferate, col Fălcoianu. Îmi doresc ca Negru Vodă să redevină orașul despre care astăzi vorbim cu nostalgie.
 
 
Citește și:
 

Interviuri live Istoria localităţii Cara-Omer, proiecte, dezvoltare, frumuseţea Pădurii Hagieni şi a siturilor arheologice. Negru Vodă în anul Centenarului! (documente + galerie foto)