Ziua in judet

Interviu live Mariana Gâju - „Centenarul la Cumpăna înseamnă credință, înseamnă să fii român, să-ți fie teamă de Dumnezeu, să îți pese de fratele de lângă tine!“ (video)

Cum s-a dezvoltat comuna Cumpăna în ultimii 100 de ani și care sunt perspectivele pentru următorul secol am aflat ieri de la primarul localității, Mariana Gâju, la „Interviuri live”. Întâlnirea cu șefa administrației locale a comunei Cumpăna poate fi urmărită și în format video, aici: 
Acest proiect al cotidianului ZIUA de Constanța, dedicat Centenarului, își propune să vorbească despre România și despre Dobrogea de acum 100 de ani, dar și despre cum ar trebui să sărbătorim astăzi realizările strămoșilor noștri, chiar dacă Centenarul nu ne găsește, din păcate, în cele mai bune raporturi cu noi.
 
Cum vedeți dumneavoastră, cum ați descrie acest an centenar ? Cum veți marca la Cumpăna 2018?
 
Bine v-am regăsit acasă, la ZIUA de Constanța! Mă aflu aici pentru a doua oară. Exprim aprecierea mea ca reprezentant al administrației publice locale că dumneavoastră și echipa dumneavoastră realizați o asemenea acțiune dedicată celor 70 de unități administrativ-teritoriale ale județului Constanța având deasupra capului, în inimă, în suflet, în minte, mai ales, anul Centenar.


Acestea sunt lucrurile importante care trebuie să ne ghideze pe noi în viață, pe noi, cei care în administrația publică locală suntem în slujba cetățenilor, și împreună cu cetățenii, trebuie să le aniversăm, să le omagiem.


Ce reprezintă Centenarul pentru noi, cumpănenii? Centenarul reprezintă valorile tuturor românilor, valorile celor dinaintea noastră. Este principiul după care ne-am ghidat drumul, înseamnă credință, înseamnă să fii român, să-ți fie teamă de Dumnezeu, să îți pese de fratele de lângă tine.  Să fim în slujba milioanelor de oameni care așteaptă viață bună, liniște, în pace, în armonie, indiferent că trăiesc în Dobrogea, sau în inima României, în Ardeal, sau în Banat, sau în mândra și frumoasa Bucovină, sau în Maramureșul istoric, sau de ce nu în apropierea de Dunăre? 
 
Este Centenarul cu adevărat un reper pentru comunitățile de români din țară sau din diaspora?
 
România s-a construit pe aceste valori, valoare înseamnă și românul rămas acasă, dar și românul plecat să muncească în străinătate. Noi formăm un întreg și de fiecare dată ne consultăm. Cei din diaspora au posibilitatea să revină, acasă în vacanță. Noi ne dorim să se întoarcă, cu adevărat acasă. Îi așteptăm cu brațele deschise atât familiile cât și noi, comunitatea. Noi locuitorii din Cumpăna. Important este să putem să realizăm, acea infrastructură care să asigure condiții civilizate de trai, să le asigurăm locuri de muncă, liniștea și pacea și siguranța de a trăi liber în țara lor. Așa cum  acum 100 de ani s-au luptat înaintașii noștri, au murit pe fronturile de luptă, și își doresc, acolo de unde sunt, să știe că urmașii urmașilor lor trăiesc pe același pământ pe care-l respectă cu credință, și nu-l înstrăinează, și îl țin în averea și patrimoniul familiei.


Pământul este cel pentru care înaintașii și-au dat sângele, dar la care  noi cu prea multă ușurință renunțăm. Îndemnul meu este să nu ne vindem pământul, să rămână urmașilor. Așa m-am încăpățânat la vremea 2004-2007, să introduc în intravilan acel teren arabil,  pentru că astfel dădeam posibilitatea proprietarilor de pământ, părinților noștri, care nu aveau posibilitatea să-și ajute copiii, ca din terenul acela să  le construiască copiilor  case  să fie frumos aliniate, de-a lungul șoselei. Să le poată moderniza pe cele vechi.
A fost greu, nici acum nu este mai ușor. Este nevoie de infrastructură pentru că vorbim de pământ, de glie, vorbim de ceea ce armata română, a apărat granițele României și nu doar granițele Dobrogei.
 
În 1924, Cumpăna de acum, atunci satul Hasidülüc, avea un deputat în Parlamentul României, Constantin Alimănișteanu, rudă cu Brătianu, era liberal. Datorită lui, atunci, prin legea administrativă, în 1926, satul își schimbă numele din  Hasiduluc, care însemna „Primul pod”, în Cumpăna, și devine comună. Apropo de pământ, în sat avea casă și fostul prim-ministru  și sfetnic al lui Cuza, Mihail Kogălniceanu, care a stat multă vreme pe la dumneavoastră. Mai există această casă?
 
Mariana Gâju: Nu mai există dar, strada Alimăneșteanu este zona în care au fost terenurile, boierilor, cum erau numiți la țară...boierul Kogălniceanu, Alimăneșteanu, Zainea Nicolae, oameni care la vremea anilor 1910 - 1926 au militat nu doar pentru binele comunei  Cumpăna ci pentru binele României. Era firesc ca în localitate ,noi,  să dăm aceste numele acestor istorici, personalități din educație și din cultură unor locuri, clădiri. Casele numai există, dar numele lor au rămas în localitatea Cumpăna.


Când intrați în sediul nou al primăriei Cumpăna, care este casa  celor 16000 de  locuitori,  pe o placă de marmură sunt inserate perioadele și numele tuturor primarilor, care au răspuns de destinele acestei comune, de la înființare și până în prezent.
 
Ne puteți da câteva nume ale celor care au făurit comuna înaintea mandatelor dumneavoastră?
 
Primul primar, preotul Dumitrescu, primarul Trandafir, familia Georgescu, sunt familii de turci care au fost în administrație. Sunt familii care, nemaifiind în viață, noi le-am invitat copiii, nepoții la inaugurarea acelei plachete de marmură. Pe frontispiciul primăriei scrie Cumpăna, trecut,  prezent și viitor. Este normal să îi avem alături măcar odată pe an, atunci când realizăm Zilele Rodul pământului, sărbătoare care anul acesta va fi celebrată sub egida Centenarului, și celor 140 de la revenirea Dobrogei la patria mamă.
 
Vorbim despre  Centenar. Acest lucru înseamnă dincolo de istorie și vărsare de sânge și dezvoltare, evoluție. Mă uit, de pildă, în desfășurător, în iulie 1970 - Cumpăna avea o populație de 6.750 de locuitori. Ce populație are astăzi comuna?
 
Astăzi sunt înregistrate 15078 de persoane cu domiciliul stabil în Cumpăna.
Ne dorim să avem condiții de trai civilizate, înaintașii noștri s-au luptat pentru identitate, am fost pașalâc turcesc, dar trăim în bună frăție cu turcii și tătarii, rușii lipoveni, aromânii, care sunt frații noștri.
 
Ca om care s-a născut și a trăit toată viața în satul dvs., cum vă place să spuneți, cum vă amintiți Cumpăna copilăriei?
 
Oh... Îmi doresc să schimb lucrurile pe care le aveam, atunci, faptul că vara aveam colbul trecut de glezne, iarna mergeam la grădiniță și la școală plini de noroi, ajungea la mijlocul roții tractorului. Faptul că plecam la liceu cu pantofii în sacoșă, mă schimbam la bunici, care stăteau aproape de șosea,  să plec curată. Faptul că aveam grădinița de aproape 100 de ani, grădinița Florilor unde am învățat și eu. Am pus educația pe primul loc. Educația și sănătatea sunt cele mai importante. Malavei Panait, președintele Clubului Înțelepților are astăzi 86 de ani și îmi amintesc cum  venea și îmi spunea, te rog fă bine și schimbă, dulapurile vechi de la dispensar, scoate scaunele și linoleumul din dispensar. Fișele erau atunci în cutii de lemn.


De aceea am dorit educație și sănătate.
Toate investițiile au fost însoțite și de proiectele de infrastructură. Nu este alimentare cu apă, canalizare nu exista pe șoseaua principală.
Oamenii au fost strămutați la bloc, când s-a desființat satul Straja. Suntem frați în comună, că venim de la Straja, de la Cumpăna, suntem aceiași. Din fostul IAS de taurine am cumpărat doar un sfert din el, în anul 2000 am avut teamă să iau tot terenul, 12 ha, la nivel de comună, pentru că mi s-a spus atunci că nu vom putea gestiona, că Primăria nu are bani să plătească. Am luat doar cât a trebuit să construiesc grădinița cu program prelungit din localitate, 1ha și 2000 m.


Regret că nu am luat tot pentru că acum acel teren este în stare deplorabilă. Au rămas doar ruine,  va veni vremea când vor plăti pentru ce au distrus acei oameni de afaceri. Am acționat în instanță, dăm amenzi, dar sunt prea mici. Fiecare bucată de pământ trebuie păstrată.
 
Nu exista posibilitatea să recuperați acel teren?
 
Nu, pentru că primăria nu are banii să recupereze acele terenuri de la oamenii de afaceri care îl vând la prețul de acum. Să vă mai spun că Ministerul Transporturilor nu eliberează mai repede documentele, avem în promovare de Hotărâre de Guvern pentru 47 de ha de a le prelua, pe malul Canalului. Sunt libere de sarcină, nu au legătură cu zona de protecție a  Canalului Dunăre-Marea Neagră.


În fiecare guvernare sunt și oameni interesați de afacerile lor, nu se va întâmpla așa ceva atâta vreme cat terenul aparține de Cumpăna.
Cumpăna plânge după un loc de descărcare pe podul, pe A4, care să aibă cale de legătură cu municipiul Constanța.
 
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, spunea că alături de spitalul regional și această problemă se va rezolva în 2022...


Nu este un orizont prea bun. De ce nu, anul 2020, nu pentru că este an electoral, ci pentru că se impune descongestionarea traficului către sudul litoralului. Să se ia în calcul si prioritatea acestui proiect.
  
Doamnă primar, problemele sunt atât de multe și par să nu se mai sfârșească! Totuși, ce propuneți locuitorilor din Cumpăna în anul Centenar? Care ar fi proiectul de suflet pe care îl vreți finalizat până la sfârșitul anului?
  
Administrația publică locală, încă de anul trecut,  a conturat proiectul, l-a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, apoi la Ministerul Culturii, proiectul  de construire a Monumentului eroilor, la intrarea în comuna Cumpăna, dedicat evenimentelor istorice, nu doar din Primul și Al Doilea Război Mondial, ci și evenimentului  -  140 de ani de alipire a Dobrogei la patria mamă.  Dedicăm acest monument tuturor românilor care au murit pe câmpul de luptă, pentru a apăra fiecare părticică de pământ și celor 5000 de oameni care au murit la construirea Canalului Dunăre -Marea Neagră, canalul care străjuiește latura stângă a graniței comunei noastre. Așteptăm să fie virați banii pentru a susține licitația, să avem posibilitatea până la 1 Decembrie să edificăm lucrarea.


Comuna Cumpăna realizează în acest an și o altă activitate finanțată de Ministerul Culturii, sub egida Centenarului,  Ziua internațională rodul pământului. Care se va desfășura în această lună, 29-30 septembrie 2018. Avem invitați nu numai gospodarii comunei Cumpăna, nu numai Asociația Gospodinelor comunei Cumpăna, ci  și producători, crescători de animale, meșteri făurari, sculptori, procesatori să expună pe stadionul central din comuna Cumpăna. Pe celălalt sperăm să îl inaugurăm în octombrie, oricum toate investițiile de anul acesta le vom legă de Centenar.  De pildă, Complexul Sportiv Centenarul. Cine se gândea că vom construi un campus școlar în mijlocul  câmpului la Cumpăna? Această comună devine bogată dacă are oameni bogați.


Dacă construim sănătos. Cu Habitat for Humanity Cumpăna, construim  în anul Centenarului, 8 case în 5 zile, începând cu luna octombrie, în prima zi de luni.
 
Să facem din nou recurs la istorie. Și vreau să vă provoc și la o discuție despre perioada comunistă, așa cum a rămas ea în istorie. Ce a însemnat această epoca pentru Cumpăna?
 
Ce a fost în perioada comunistă s-a distrus, IAS-ul, unde lucrau sute de oameni, AVICOLA, erau două, acum nu mai sunt, ne-am dorit să le distrugem și acum ne chinuim să le reînființăm. Unitatea de Reparație a Utilajelor Agricole nu ne-a mai trebuit, acum plânge, după ele. De ce credeți că s-au unit proprietarii de terenuri agricole, în asociații? Cum putem aduce sistemul de irigații la Cumpăna, atât de necesare?


Nu așa văd eu dezvoltarea unitară, trainică. Cu procese și amenzi între proprietarii de terenuri
Am plâns să mă facă membru de partid. Trebuia să fie 100 de țărani la unul cu studii superioare. Nu am fost membru de partid. Dar trebuie să recunosc că organizarea lor, felul în care munceau, era altul.


Toți își amintesc că aveau acoperiș deasupra capului, că mergeau la serviciu. Astăzi avem educație europeană, pot merge să aleg un loc de muncă, dar să îl aleg eu, nu să fiu forțat. Pentru că acasă s-a desființat tot și nu mai am unde să muncesc.  Am adus fabrici concurente pe teritoriul comunei. Sunt obligată să aduc bani la bugetul local și să întrețin ceea ce am construit cu proiecte europene. Altfel se dărâmă. Îmi pasă de ce se spune, că o femeie și o echipă au lăsat ceva trainic în comuna Cumpăna.
 
Privind retrospectiv, sunteți primar la al cincilea mandat, ați reușit să faceți ceea ce v-ați propus în urmă cu 18 ani?
 
Am pierdut 4 ani. Am făcut un pas înapoi când am permis CJC să îmi ia un proiect, am pierdut pentru că a venit Murfatlarul, la constituirea grupurilor de acțiune locală am pierdut. Abia acum suntem pe proiecte. Îmi pare rău așa cum spuneam că nu am luat terenul de la IAS, tot,  189 ha sunt introduse intravilan, că nu am terminat pe toate străzile alimentarea cu apa, gaze și restul.
În 2020 începe abia execuția, este real acest an, nu spun povești, nu mă interesează că este an electoral.
 
Cum se descurcă localitatea din punct de vedere financiar? Puteți susține toate aceste proiecte?
 
Mi-e frică de Dumnezeu, noi avem bugetul local sub nevoile noastre. Rodul pământului nu știam că îl pot face cu Ministerul Culturii. Am fost acuzată că am făcut focuri de artificii la 200 de copii din 9 județe ale României. Eu nu am societatea mea. Am accesat fonduri de la Departamentul Centenar. Au solicitat și Prefectura Constanța și CJC să depunem proiecte. Orice UAT, CJ, municipii, orașe, comune  au avut dreptul sa depună aceste proiecte.  Doresc să chem acasă fii satului, chiar dacă locuitorii spun că e cântec joc și voie bună, activitatea dedicată rodului pământului, a țăranului român, niciodată nu va fi ștearsă din agenda de lucru a primăriei.
 
Care au fost cele mai importante perioade de dezvoltare pentru comuna Cumpăna? Statutul de sat european l-ați primit în anul 2005-2006?
 
Jonathan Sheely a fost în comuna Cumpăna și ne-a oferit acest titlu de sat european, câștigat în urma unui concurs, cu proiectele realizate până în 2005.Dezvoltarea a fost simțită cel mai mult, prin construcția Dunăre- Marea Neagra, dovada comunismului pe teritoriul comunei.
Până în 1983 s-au asfaltat și niște drumuri. Cea mai mare bogăție a fost întemeierea familiilor. Dintre muncitorii care au muncit la canal. Perioada de după 1989 a însemnat distrugerea CAP, IAS și multă durere.


Din 1996 am acceptat să fiu consilier local, știam ce trebuie comunei. Investițiile majore sunt din 2000 încoace. De la SAPARD 2003, PHARE-2006,  până la PNDL-urile de astăzi. Și continuăm, nu ne oprim aici. Așa cum îmi doresc creșa. CNI  a preluat finalizarea proiectului la 26%,  Centrul de tineret, un alt proiect care va fi gata la finele anului 2019. Am avut și proiecte pierdute, un drum trebuia să fie pietruit și nu am reușit. Dar ceea ce nu ne doboară ne întărește. Pe mine vorbele răutăcioase mă întăresc și eu și echipa vom duce la capăt tot ce am început.
 
Haideți să facem un exercițiu de imaginație, să presupunem că toate proiectele programate până în 2020 sunt finalizate. Că v-ați văzut visul cu ochii. De ce ar mai avea nevoie comuna Cumpăna pentru următorii 100 de ani?
 
De o altă cale de legătură între Municipiul Constanța și Cumpăna. Viitorul este tot un pod prin dreptul localității Cumpăna. Nu contează cine îl construiește, avem nevoie de el. Sistemul de irigații să fie la nivel centralizat, nu fracționat. Să nu lăsăm să piară agricultura din România, agricultorii. România a fost cunoscută ca grânar al Europei. Eu oricât de criticată voi fi de orășenii de la Cumpăna, de crescătorii de animale nu ne vom despărți pentru ca avem o Asociație cu personalitate juridică Asociația crescătorilor din sectorul zootehnic. Un alt deziderat este realizarea unui transport metropolitan.
 
Credeți că statutul de comună v-a ajutat mai mult să accesați fondurile necesare pentru dezvoltare?
 
Da, m-a ajutat statutul de comună, fondurile accesate au fost cu prioritate pentru mediul rural. Orașul Băneasa a dorit să revină comună și nu s-a mai putut. Toți ne doream să fim orășeni. Noi ne facem soarta. Am ales să rămân acasă la Cumpăna, nu am terminat tot ceea ce ne-am propus să realizăm.
 
Am ajuns la final și, inevitabil, trebuie să vă cer să ne spuneți cine este omul Centenar al comunei Cumpăna?
 
Veteranul de război Ion Ceapăcare trăiește, are 101 ani și pe care l-am sărbătorit recent.
La fel de bine însă pot fi și învățătorul care a construit prima școală, preotul care și-a donat pământul pe care s-a construit biserica Sf. Parascheva, dar și oamenii din Cumpăna care lucrează acasă sau în străinătate, profesioniști, pentru care nu are importanță politica, ci trăirea pentru comunitate.


Citește și: 

Interviuri live În 1926, cătunul Hasidülüc devenea comuna Cumpăna. „Patria“ veteranilor Războaielor Mondiale primește în anul 2005 statutul de „sat european“! (galerie foto + documente)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Interviu live cu primarul localității Poarta Albă, Vasile Delicoti, și Aurelia Oprea, „Omul Centenar” „Părinții noștri au fost împroprietăriți de Carol I, dar colectivizarea a distrus pământul dobrogean. Astăzi, el renaște

19 Sep 2018 740

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1227

Interviuri live În 1926, cătunul Hasidülüc devenea comuna Cumpăna. „Patria“ veteranilor Războaielor Mondiale primeşte în anul 2005 statutul de „sat european“! (galerie foto + documente)

03 Sep 2018 2471

Interviuri live Karacoyun, Satul negru sau Năvodari în anul Centenarului. În 1968 se profila perspectiva industrială şi primea statut de oraş. Din 2013 este staţiune balneoclimaterică (galerie foto + documente)

27 Aug 2018 3856

Interviuri live Dinastia Cotovu şi Cetatea Carsium vs Hîrşova anului 2018 (documente + galerie foto)

13 Aug 2018 3683

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1865

Despre meleagurile pe care l-ar fi purtat pașii pe poetul latin exilat în Tomis Interviuri Live. Ovidiu în anul Centenarului (galerie foto + video + documente)

07 Aug 2018 2516

Interviuri Live Iulian Soceanu - „Balneologia și dezvoltarea infrastructurii turistice sunt pariul orașului Techirghiol și pentru următorul secol!“ (video)

01 Aug 2018 1019

Istoric, personalități, proiecte, identitate, dezvoltare Interviuri Live. Techirghiol în anul Centenarului (galerie foto + documente)

30 Jul 2018 2714

Acoustic Dream, live pe scena din Constanţa

25 Feb 2016 2816

Traian Băsescu „Nu am nicio reţinere să spun «mai daţi-i un mandat lui Kovesi»“

04 May 2015 787

Simona Halep, care-i primul lucru pe care îl face dimineaţa şi care este mâncarea sa favorită

02 Apr 2015 1563

Liderul PDL Constanţa Gigi Chiru, interviu la Adevărul Live

28 Jul 2014 1341

George Maior vorbeşte despre pericolele care ameninţă România în contextul geopolitic actual

27 Jul 2014 1257

Udrea, la Adevărul Live „USL tot se va rupe. PSD nu va rata şansa de a da şi preşedintele şi premierul”

14 Jan 2014 779

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, interviu în direct. Iată unde

17 Dec 2013 1874

Traian Băsescu, interviu la EVZ „Românii văd acum rezultatele - Ce înseamnă să-i votezi pe cei ce îţi dau o găleată, o pufoaică şi au dosare penale”

13 Dec 2013 950

Cătălin Anghel, preşedinte Noua Republică - „Noi suntem neresemnaţii. Cei care nu pot pleca, nu se pot obişnui şi nu pot închide ochii"

20 Jul 2012 1480

Stephen Hawking insistă Teologia nu este necesară, explicaţia ştiinţifică este suficientă

13 Sep 2010 1363

Sfertul lor malefic

05 Dec 2009 855