Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

Comuna Crucea, amplasată în partea centrală a Dobrogei, în sectorul vestic al acesteia, respectiv podişul Dorobanţului, la sud de podişul Casimcei, este următoarea destinaţie virtuală în cadrul seriei „Interviu Live. Judeţul Constanţa în anul Centenarului“.
Interviul live cu primarul comunei, Gheorghe Frigioi, va avea loc marţi, 11 septembrie, ora 14.00, pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/.
 
Marţi, aflaţi mai multe despre istoria ultimilor 100 de ani ai comunei, despre personalităţile care şi-au lăsat amprenta asupra comunităţii şi, bineînţeles, vom atinge şi subiecte legate de strategii de dezvoltare a localităţii. Aşteptăm şi întrebările dumneavoastră pentru invitatul ediţiei, în timp real, pe pagina noastră de Facebook.
 
Comuna are în componenţa sa şase sate, Crucea, reşedinţă de comună - amplasată relativ în centrul zonei administrate, Băltăgeşti - localizată la 8 km sud faţă de reşedinţa de comună, Gălbiori - amplasată la 6 km sud-est faţă de centrul administrativ, Stupina - amplasată la 6 km nord-vest de Crucea, Crişan şi Şiriu situate la 9, respectiv 13 km la nord-est de centrul comunei.
 
Cercetările arheologice şi speologice efectuate în Dobrogea au dovedit prezenţa omului pe aceste meleaguri încă din paleoliticul mijlociu (100.000 - 35.000 î.Hr.). La sfârşitul secolului al XlX-lea, judeţul Constanţa era împărţit în cinci plăşi: Constanţa, Medgidia, Mangalia, Hârşova şi Silistra-nouă. Localităţile ce compun actuala comună Crucea au fost arondate, până la stabilirea actualei structuri teritoriale, unor jurisdicţii administrative total diferite de cea de azi.
 
Astfel, satele Satişchioi (Crucea), Erchesec (Stupina, Şiriu şi Capugi (Crişan) erau subordonate administrativ comunei Şiriu din plasa Hârşova. În anul 1938 Carol al II-lea îşi impune regimul de dictatură regală şi face o nouă reformă a organizării teritoriale. Judeţele şi plasele nu dispar, dar pierd mult din atribuţii. Apar 10 „ţinuturi”, după modelul german al landurilor, care centralizează în bună măsură administraţia locală. Localităţile actualei comune Crucea aparţineau, la acea dată, plasei Dunărea in judeţul Constanţa. După abdicarea lui Carol al II-lea, regimul mareşalului Antonescu revine la vechea organizare pe judeţe şi desfiinţează ţinuturile.
 
După instaurarea regimului comunist, Marea Adunare Naţională adoptă Legea nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, organizat în 28 de regiuni, compuse din 177 de raioane şi 4.052 de comune. Ca urmare a legii raionării teritoriului R.P.R, comunele Crucea (cu satele Crucea şi Stupina) şi Gălbiori (cu satele Băltăgeşti şi Gălbiori) au fost comasate, centrul comunal stabilindu-se la Crucea, comună a Raionului Hârşova din Regiunea Constanţa.
 
Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 stabileşte desfiinţarea împărţirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după modelul sovietic şi revenirea la sistemul tradiţional al judeţelor şi municipiilor. Conform acestei legi de împărţire administrativ-teritoriale a României, localităţile Şiriu şi Crişan, ce aparţineau de comuna Horia, au fost alocate comunei Crucea. De la acea dată şi până în prezent comuna Crucea funcţionează cu următoarele localităţi componente: Băltăgeşti, Crişan, Crucea, Gălbiori, Şiriu şi Stupina.
 
După cum am mai menţionat, satele ce compun actuala comună Crucea, în decursul istoriei, au aparţinut unor jurisdicţii administrativ-teritoriale total diferite de cea din prezent. În perioada antemergătoare Primului Război Mondial şi până la instalarea regimului comunist în anul 1950, localităţile la care facem referire în lucrare au aparţinut comunelor: Muslubei (Horia), Saragea (Gălbiori) şi Satişchioi (Crucea). Despre aceste comune, în perioada 1916-1922, ne oferă informaţii de natură administrativă prefectul judeţului Constanţa, la acea dată, N.T. Negulescu.
 
După anul 1931 toate localităţile dobrogene sunt botezate cu nume româneşti. Perioada 1950-1968 a fost de asemenea, marcată de schimbări administrativ-teritoriale pentru localităţile actualei comune Crucea. Astfel, ca urmare a legii raionării teritoriului Republicii Populare Române din anul 1950, satele ce compuneau comuna Gălbiori au fost arondate comunei Crucea, centrul comunal stabilindu-se la Crucea, din componenţa noii comune formate făceau parte satele: Băltăgeşti, Crucea, Gălbiori şi Stupina.
 
Perioada 1968 şi până în prezent încheie această împărţire administrativ-teritorială pentru localităţile la care facem referire, în sensul că, în februarie 1968 satele Şiriu şi Crişan se desprind de comuna Horia şi sunt arondate comunei Crucea. De la acea dată şi până în prezent comuna nu a mai suferit alte modificări de natură administrativ-teritorială.
 
Din registrele de stare civilă ale comunei Crucea au fost identificaţi pentru perioada 1951 - până în prezent următorii primari/preşedinţi ai Sfatului popular şi viceprimari din comuna Crucea - vezi secţiunea „galerie foto”.
 

Alimentarea cu apă potabilă

 
La nivelul anului 1916 existau, pentru alimentarea cu apă a populaţiei, fântâni din piatră bine întreţinute: 35 la Şiriu, 26 la Capugiu, 66 la Saragea, 46 la Băltăgeşti, 140 la Satişchioi şi 65 la Erchesec, dar şi câte o cişmea în satele Saragea şi Băltăgeşti. Multe din acestea au fost distruse în perioada Primului Război Mondial.
 
În anul 1973, comuna dispunea de o reţea de distribuţie a apei în lungime de 25,1 km dintre care 6 km reveneau satului Crucea, 4 km la Băltăgeşti, 3,5 km la Stupina, 1,5 km la Gălbiori, 7,1 km la Crişan şi 3 km satului Şiriu, alimentarea cu apă potabilă a comunei fiind asigurată de puţuri localizate în fiecare sat, apa deservind atât populaţia, cât şi sectoarele zootehnice ale I.A.S.-urilor şi C.A.P.-urilor din comună.
 
În prezent, localitatea Crucea dispune de sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat, asigurat de două fântâni cu adâncimea cuprinsă între 13-15 m, acestea fiind echipate cu pompe submersibile care refulează apa într-un rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 250 mc, de unde este pompată cu ajutorul unei staţii de pompare în reţeaua de distribuţie a localităţii. Înainte de înmagazinarea apei în rezervor, aceasta este tratată şi clorinată. Reţeaua de distribuţie a localităţii este formată din conducte cu o lungime totală de 8.751 m, întregul sistem de alimentare cu apă al localităţii fiind executat în anul 2004 din materiale noi, performante. Odată cu finalizarea lucrărilor, circa 75% din gospodării au fost racordate la reţeaua de distribuţie a apei, iar celelalte gospodării dispun de fântâni proprii.
 

Alimentarea cu energie electrică

 
Odată cu realizarea sistemului energetic naţional din perioada 1954 - 1958, au fost electrificate şi localităţile ce compun actuala comună Crucea. Astfel, în anul 1973, existau în comună 840 abonamente la radio şi 400 de abonamente TV. În prezent, întreaga comună este electrificată.
 

Infrastructura de sănătate

 
Similar situaţiei din întreaga Dobroge, multă vreme după anul 1878, nici în satele comunei Crucea nu au fost asigurate condiţii medico-sanitare, din lipsa cadrelor de specialitate. Abia după 1930, a fost construit un dispensar medical în satul Crucea, deservit la acel moment de medicii existenţi la nivel de judeţ şi de plasă, care făceau vizite periodice în sate.
 
Documente de arhivă consemnează faptul că la 1 aprilie 1938, la circa medicală Crucea activa medicul I. Rabinovici, care deservea 7.139 de locuitori din Crucea, Gălbiori, Vulturu, Topalu şi Ţepeş Vodă. În subordinea medicului de la Crucea se aflau trei angajaţi, repartizaţi în localităţile Topalu, Horia, Ghindăreşti (M. Danciu), Crucea, Gălbiori, Ţepeş Vodă (I. Golfiţă), Vulturu şi Nistoreşti (Purice Vlad). Totodată, Circa medicală Crucea era deservită şi de patru moaşe, la Crucea fiind menţionată Maria Solomon.
 
Date mai recente, consemnate la nivelul anului 1975, reliefează că în cele şase sate ale comunei Crucea funcţiona câte un punct sanitar, iar în satul de reşedinţă funcţiona şi un dispensar uman, deservit de 17 salariaţi, dintre care 3 medici. Totodată, mai funcţionau o casă de naşteri şi o farmacie, asistenţă medicală complexă fiind oferită de spitalul de la Hârşova, unitate de profil cea mai apropiată de comună. În prezent, pe raza comunei există un dispensar uman, subordonat Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Constanţa, ce funcţionează cu doi medici de familie, asistaţi de personalul sanitar necesar. Pe raza comunei, în satul Stupina, mai funcţionează un cămin de bătrâni, realizat cu finanţare europeană, inaugurat şi dat în folosinţă la finele anului 2013.
 
Învăţământul în localitatea Crucea
 
Şcoala primară de 5 ani din satul Şiriu a funcţionat în local propriu încă din anul 1886, construcţia pentru elevii români fiind ridicată din piatră , dar ea a fost înfiinţată ca post abia în anul 1908. La Băltăgeşti exista în anul 1916 o şcoală primară de 5 ani, înfiinţată ca post în 1893 şi instalată în local propriu clădit în 1902 din cotizaţiile locuitorilor, în valoare de 6.800 lei. Şcoala funcţiona cu un singur învăţător şi deţinea 10 ha teren de cultură. Şcoala primară de 5 ani din satul Saragea (Gălbiori) a funcţionat din 1893 în local cu chirie, iar în anul 1903 a fost clădit primul local propriu în valoare de 6.800 lei. În satul Satişchioi (Crucea) exista o şcoală primară de 5 ani înfiinţată ca post în 1889 din fondurile comunei costând 22.000 lei, avea un singur învăţător şi deţinea 10 ha teren de cultură 13. Din anul 1893 şcoala va beneficia de local propriu constând în două săli de clasă şi locuinţa învăţătorului.
 
Pentru satul Erchesec (Stupina), datele de care dispunem stabilesc că şcoala primară de 5 ani, în limba română, a luat fiinţă în 1895. În anul 1903 şcoala funcţiona tot în local cu chirie, în casa cetăţeanului Lungu Gheorghe, cu un post de învăţător, având înscrişi 73 băieţi şi 60 fete, din care frecventau cursurile şcolii primare 34 băieţi şi 15 fete. în anul 1909 se va construi localul şcolii format din o sală de clasă şi locuinţa învăţătorului.
 
Perioadă de înflorire a şcolii româneşti în Dobrogea este curmată brusc în timpul Primului Război Mondial. În lunile ianuarie şi februarie 1919 au luat fiinţă peste 100 de şcoli în satele judeţului Constanţa, condiţiile fiind, în majoritatea cazurilor, improprii derulării unui act educaţional calitativ, instituţiile dispunând de „... mobilier de adunătură, având drept geamuri scânduri, sau şi fără acestea, sau în câte o casă părăsită şi fără stăpân, copiii stând pe scăunele sau turceşte, având în loc de table de scris uşile, iar unde n-au fost uşi, podelele”. 
 
În procesul-verbal din 16 februarie 1919, încheiat de administratorul plăşii Hârşova, V. Crăciunescu, este menţionat faptul că şcoala din Satişchioi (Crucea), ce funcţiona în casa locuitorului Chivu Ion, era momentan închisă, învăţătorul Alexandrescu fiind plecat la Moldova să-şi aducă familia.
 
În data de 9 septembrie 1923 are loc inaugurarea noului local al şcolii din Satişchioi, prilej cu care prefectul judeţului Constanţa, N.T. Negulescu, ţine un discurs, intitulat „Pionierii românismului”, în care afirmă că actuala vatra a satului Satişchioi a fost întemeiată de românii veniţi aici la 1882. La nivelul anului 1975 pe teritoriul comunei Crucea existau 6 şcoli generale ce totalizau 25 săli de clasă. În anul şcolar 1972-1973 pe raza comunei Crucea existau 538 elevi, de educarea acestora răspunzând un număr de 42 cadre didactice, dintre care 20 cu studii superioare, iar 22 cu studii medii.
 
Din anul 1990, sistemul instructiv-educativ de pe raza comunei Crucea este reprezentat de următoarele instituţii de învăţământ, subordonate Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa: 6 grădiniţe cu program normal, câte una în fiecare sat component al comunei Crucea;5 şcoli cu clasele I-IV, câte una în fiecare localitate componentă: Băltăgeşti, Crişan, Gălbiori, Şiriu şi Stupina; Şcoala de Arte şi Meserii cu clasele I-X Crucea.
 
În anul şcolar 2004-2005, administraţia locală a comunei Crucea a achiziţionat un microbuz şcolar destinat transportului elevilor din satele Gălbiori şi Stupina, la şcoala din centrul de comună, în timp ce pentru elevii din satele Băltăgeşti, Şiriu şi Crişan a fost asigurată cazarea în căminul internat al şcolii din localitate.
 
În anul 2008, clădirea grădiniţei din satul Crişan a fost reabilitată, fiind realizate două săli de clasă, o sală pentru festivităţi şi un cabinet medical. Fondurile necesare investiţiei, circa 350.000 lei, au fost asigurate prin participarea bugetară a Consiliului Judeţean Constanţa, în timp ce administraţia locală a asigurat financiar racordarea imobilului la utilităţi.
 
Întrucât grădiniţa din satul Crucea, nu are asigurat un imobil propriu, aceasta funcţionând fie în clădirea Centrului Cultural fie în şcoala veche, în anul 2011, administraţia locală a demarat un proiect de construire a unei grădiniţe, în acest scop fiind achiziţionată o suprafaţă de 2.000 mp de teren, cu deschidere la drumul naţional. Investiţia prevede realizarea unui imobil de circa 220 mp desfăşuraţi, cu două săli de clasă, o sală pentru festivităţi şi un cabinet medical, la care se adaugă spaţii de joacă şi de agrement. Anterior deschiderii anului şcolar 2012 - 2013, localul şcolii din Băltăgeşti a fost renovat. Ultima reabilitare a clădirii în cauză a fost în anul 2000, fondurile pentru renovare, în valoare de 75.000 lei, au fost alocate de la bugetul local.
 
În anul 2012, şcoala din Crucea a fost supusă unui nou program de modernizare, de această dată, în cadrul unui program al Ministerului Educaţiei, finanţat de Banca Mondială, investiţia fiind cuantificată la 2,5 milioane lei, la care s-a adăugat contribuţia bugetului local, de 25.000 lei, respectiv costul de achiziţie şi montaj a centralei termice. Un aspect negativ a fost evidenţiat în anul şcolar 2013-2014, fiind generat de insuficienţa mijloacelor de transport al elevilor. Astfel, deplasarea celor 166 de elevi din satele Băltăgeşti, Stupina, Gălbiori, Şiriu şi Crişan către şi dinspre centrul de comună Crucea, cu un singur microbuz de 16 locuri, necesită şi câte 10 curse. În context, administraţia locală a solicitat Ministerului Educaţiei Naţionale, repartizarea a cel puţin unui microbuz. Ministerului Educaţiei Naţionale, a confirmat cererea primăriei, solicitarea fiind pe a cincea poziţie în lista de aşteptare .
 

Culte şi viaţa religioasă

 
În prezent, pe raza comunei Crucea există şi funcţionează cinci biserici ortodoxe, în satele Băltăgeşti, Crucea, Crişan, Gălbiori şi Stupina, o mănăstire, şase cimitire creştin-ortodoxe şi un cimitir musulman. Bisericile ortodoxe aparţin de Protoieria Hârşova, parohiile fiind slujite fiecare de câte un preot: parohia Crucea - preot Mija Constantin, parohia Crişan - preot Stoica Nicolae, parohia Gălbiori - preot Andrei Cosmin şi parohia Stupina - preot Ghindăoanu Vasile. În imediata vecinătate a satului Băltăgeşti, în apropierea locului numit „Izvorul tămăduirii” şi a rezervaţiei naturale Allah - Bair, a fost ridicată, pe un teren pus la dispoziţie de primăria Crucea, Mănăstirea „Sfânta Cruce”, cu hramurile „Cuvioasa Teodora de la Sihla” şi „Înălţarea Sfintei Cruci”.
Punctul de atracţie pentru pelerinii sosiţi la mănăstirea Sfânta Cruce îl constituie Izvorul Tămăduirii, căruia credincioşii îi atribuie proprietăţi curative, credinţă ce pare a fi fost preluată de românii ortodocşi de la populaţia musulmană din zonă.
 

Viaţa culturală

 
La nivelul anului 1975 existau pe raza comunei Crucea câte un cămin cultural în fiecare sat, dotat fiecare cu sală de spectacol şi bibliotecă. Niciunul dintre satele comunei nu dispunea de un cinematograf stabil, filmele, toate cu bandă îngustă, fiind prezentate de către echipe ale Direcţiei Cinematografice Judeţene. în anul 1973 numărul spectatorilor a fost de 25.840. În aceeaşi perioadă fiecare sat al comunei dispunea de câte o bibliotecă publică, având fiecare în jur de 2.500 volume. în satul reşedinţă de comună, Crucea, existau două biblioteci, una cu 2.000 volume, iar cealaltă cu peste 8.000 volume, acestea contribuind la ridicarea nivelului cultural al sătenilor.
 
În prezent, pe raza comunei există patru cămine culturale în satele: Crucea, Gălbiori, Şiriu şi Crişan şi o bibliotecă aflată în subordinea primăriei şi a Consiliului judeţean pentru cultură, în localitatea reşedinţă de comună, cu un volum de carte de 6.500 volume. Satul Stupina beneficiază în prezent de o sală de festivităţi, modernizată la standarde europene.
 
Printre lucrările de investiţii în unitatea administrativ-teritorială Crucea se numără şi reabilitarea Căminelor Culturale din satele Crişan, Crucea, Şiriu şi Stupina, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, valoarea investiţiilor fiind de câte 535.500 lei pentru satele Crişan şi Crucea, 289.164,29 lei pentru satul Stupina şi 359.957,35 lei pentru satul Şiriu . Totodată, în anul 2011, Căminul Cultural Crucea a fost dotat cu instalaţie de sonorizare, costume populare, acordeoane, instrumente de suflat, o chitară, 2 viori, 1 nai, o orgă, o plasmă TV şi patru reflectoare. Dotările au fost achiziţionate pentru a veni în sprijinul ansamblului artistic „Trandafirul Dobrogean”, înfiinţat în anul 2004, şi compus din 16 perechi de dansatori, 3 interpreţi de muzică populară şi mai mulţi rapsozi (informaţiile au fost culese din schiţa monografică a localităţii, redactată de Ion Grosu, Mirabela Gheroghe şi Petrică Miu).
 

Administraţie PSD la Crucea

 
Primarul comunei Crucea este social-democratul Gheorghe Frigioi. Consiliul Local Crucea este format din: viceprimarul Iulian Tudorache (PNL) şi consilierii locali: Iosif Dobrin (PSD), Dorel Drăgan (PSD), Alexandru Grăniceru (PNL), Marian Leu (PNL), Alexandru Lischievici (PNL), Dan Moise (PSD), Anica Moroianu (PNL), Mihaela Panaite (PSD), Paraschivu Postelnicu (PNL), Gheorghe Sandu (PSD), Constantin Stănescu (PSD), Iulian Tudorache (PNL) (în secţiunea „documente” puteţi vizualiza declaraţiile de avere şi de interese ale aleşilor comunei Crucea).
 

Crucea în Anul Centenar

 
Pentru anul 2018, administraţia locală din comuna Crucea a alcătuit un calendar de activităţi dedicat anului Centenar. Astfel, toţi cetăţenii localităţii care vor împlini pe parcursul anului venerabila vârstă de 100 de ani vor fi sărbătoriţi şi recompensaţi. Despre celelalte evenimente organizate de comunitate pentru a marca Ziua Dobrogei şi Ziua Naţională / Centenarul Marii Uniri aflaţi mai multe accesând „Documente”.
 
Citeşte şi:
 
Oameni ale căror reuşite, idei, eforturi vor modela judeţul Constanţa în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanţa“