ZIUA in judet

Interviuri live Ioan Roman - „În 1989, când am devenit comună, eram 6.000 de locuitori. Astăzi, numărul populației s-a dublat. Localitatea se dezvoltă armonios, dar ar trebui să aibă industrie“ (video)

Comuna Lumina sărbătorește și ea Centenarul, ca de altfel toate celelalte comunități din județ, printr-o petrecere la care vor fi invitați toți locuitorii. Nu există bani pentru un eveniment cu fast, bugetul de funcționare al comunei fiind la limită până la sfârșitul anului.
 
Despre istorie, proiecte și perspectivele de dezvoltare ale comunei am discutat ieri cu primarul localității, Ioan Roman, la „Interviuri live”. Interviul poate fi urmărit și în format video, aici: 

 
Cum se pregătesc locuitorii comunei Lumina pentru sărbătorirea Centenarului?
 
Fiecare se pregătește după posibilități, eu știu ca voi arbora steagul tricolor la poartă pe 1 Decembrie. Fiecare cetățean ar trebui să simtă acest lucru. Sunt toate etniile în Lumina, indiferent de natura politică, 100 de ani se împlinesc pentru toți și sperăm ca fiecare să aibă trăirile sufletești, plăcute, frumoase, pline de entuziasm. Nu am trăit unirea acum 100 de ani, dar ar trebui să o sărbătorim cu bucurie.
 
În câteva cuvinte, care considerați dumneavoastră că au fost cele mai importante perioade, etape în dezvoltarea comunității pe care, în an centenar, o manageriați?
 
 
Acum 100 de ani erau câteva familii, Lumina era comună și Mamaia Sat și Năvodari aparțineau de Lumina. Apoi noi am aparținut de Sibioara, apoi de Ovidiu. Faptul că suntem aproape de Năvodari și Constanța, industrializarea au adus foarte mulți cetățeni din țară. În 1989, când am devenit comună, eram 6.000 de locuitori. Astăzi s-a dezvoltat numărul populației, s-a dublat. Era bine dacă se realiza și dezvoltarea infrastructurii și a economiei comunei.
 
S-au făcut investiții mari în Lumina, canalizare, gaze, cartiere noi, pentru tineri. Localitatea se dezvoltă armonios, dar ar trebui să aibă industrie. În momentul când am devenit comună am fost dezavantajați, ce era mai bun a rămas la Ovidiu. La noi nu a rămas mai nimic, FNC-ul, care s-a distrus, Avicola, care era și atunci, și acum. Doar din impozite și taxe nu poți să te dezvolți, trebuie să ai și economie, sunt societăți care există și contribuie la bugetul local prin taxe și impozite la bugetul local.
 
Ce investitori importanți aveți acum în comuna dvs.?
 
Avicola Bacău, care are angajați oameni din Lumina, Gepeto, o fabrică de profile de aluminiu cu 70 de oameni din Lumina care lucrează acolo. Nu locurile de muncă sunt problema, ci oamenii calificați și necalificați.
 
Locuitorii nu doresc să muncească sau preferă să plece din țară spre state unde își găsesc locuri de muncă mai bine plătite?
 
Sunt mentalități diferite. La ajutorul social sunt 28 și muncesc doar 10, restul sunt scutiți de prestarea muncii. Lucrează câte două zile pe lună.
 
Cum ați caracteriza în 2018 nivelul de trai al locuitorilor din Lumina?
 
Faptul că suntem lângă Năvodari, Midia, Portul Constanța, mulți lucrează acolo. La nivelul comunei nu ne plângem de lipsa locurilor de muncă iar tinerii au muncit și ei în timpul verii.
 
Reușiți să colectați toate taxele și impozitele de la locuitori?
 
Sunt oameni din localitate, chiar de vază, care nu contribuie la impozite, nu au respectat contractele de concesiune. Puțin peste 50% reușim să încasăm, foarte puțin, însă oamenii, de multe ori, preferă să aibă bunuri materiale, mașină, dar nu își plătesc impozitul, sunt de rea-credință. Avem și un sistem de bonificație de 15% pentru achitarea până în martie a impozitului.
 
În aceste condiții, cum reușiți să vă construiți bugetul?
 
Am fost la un pas să nu mai avem cu ce plăti energia electrică. Bugetul este compus din buget de funcționare și buget de dezvoltare. Bani pe dezvoltare avem, nu sunt pe funcționare. Nu am mai avut bani pe echilibru anul acesta. Am făcut somații către cetățeni, nu am făcut executări încă, dar vom ajunge și la sechestre. Pentru 50% ne încasați până la sfârșitul anului, este deficit pentru bugetul local. Impozitele trebuie achitate, nu vor fi șterse și pentru întârzieri sunt impuse majorări și penalități, fiecare ar trebui să conștientizeze acest aspect. Când vin pentru un certificat fiscal, acesta se eliberează după ce achită datoriile, asta spune Codul Fiscal. Ca să rezolvăm situația, am făcut un împrumut din buget, am luat de la dezvoltare și am adus la investiții.
 
Cât ați împrumutat?
 
1.500.000 de lei, bani care erau pentru dezvoltare, pentru proiecte, pentru investiții. Din 2016 nu mă gândeam că nu voi asfalta nicio stradă. Am crezut că lucrurile vor merge mai repede. În 2004-2008 puteam să asfaltez, am considerat că mai bine să se investească în gaze și canalizare și mai sunt 60 km de rețele de drumuri, care 9 sunt asfaltate, 51 de km trebuie asfaltate. Am avut o ședință de consiliu pentru un mic cartier, este un proiect pe care urmează să îl depun. Poate obțin o asfaltare pentru drumuri. În 2016, cetățenii credeau că într-un an voi asfalta tot. Sunt multe lucruri care mă frământă, că nu am reușit să le realizez.
 
 
Am început proiecte în 2016, în 2017, în 2018, în luna ianuarie am semnat finanțarea pe un proiect cu finanțare pe fonduri europene în valoare de 3.000.000 de euro pentru 6,4 km de asfaltare. Pentru procedura de asfaltare se va finaliza implementarea în august 2019, dacă nu sunt contestații la licitație. Procedura așa este, durează, modalitatea de lucru este schimbată.
 
Toți primarii se plâng de birocrație, de o lege a achizițiilor publice care nu-i ajută absolut deloc. Totuși, ce ați reușit să realizați?
 
Eu mă bucur că am reușit să fac proiecte pe care le voi implementa. Anul acesta,
sper să fac două terenuri de sport până la mijlocul lunii noiembrie. Unul la Lumina și unul la Oituz. Pentru Sibioara am un proiect pentru racordarea la apă potabilă. Trebuie predat comisiei, să îl preia RAJA, este un lucru bun pentru cetățeni, sunt 500 de persoane. Și acest lucru va atrage oamenii în Sibioara.
La Oituz, sunt mai mulți, în 1923 au venit ceangăii împroprietăriți după Primul Război Mondial, veniți din Bacău, de rit romano-catolic. Plata canalizării va fi o altă problemă, unii vor trage apă, alții nu. Rămâne să asfaltez cât mai multe străzi. Pentru începerea și finalizarea unor proiecte, este nevoie de un mandat sau de mai mult. Cetățenii nu mai au răbdare și nu este vina lor. De prea multe ori au fost mințiți. Asta pare să fie soarta alegătorului român..
  
Pentru tot ce se realizează trebuie să avem răbdare. Noi vrem totul repede, dar nu se poate. Este nevoie de 2 ani pentru a primi o finanțare. Am muncit din 2005-2006 pentru proiectele de canalizare și gaze, le-am depus și la finanțare am pierdut alegerile. Cine a venit după mine a pus în aplicare proiectul, dar munca a fost a mea.
 
Această funcție, pentru mine, este un sacrificiu, îmi sacrific familia. Dar în 2016 am decis să candidez, pentru că Lumina avea o administrație care nu era pe drumul cel bun.
În două mandate s-au făcut canalizarea și gazele. Eu nu am găsit proiecte depuse când am preluat mandatul în 2016, eu nu am găsit nimic care să preiau și să continui, și am pierdut timp și bani. Când găsești un proiect și îl găsești bun pentru cetățeni, trebuie să îl duci mai departe.
 
Am reținut eu bine, spuneați mai devreme că nu doar legislația v-a fost potrivnică, ci și funcționarii din Primărie?
 
Așa am simțit eu, fiecare trebuie să își facă datoria, am mărit salariile, dar nu am văzut nimic în plus față de ceea ce făceau. Am pierdut licența la colectarea de gunoi, din cauza administrației care a fost înainte, cetățenii au avut de suferit. Am fost criticat, dar am reușit să găsesc soluții.
 
Din ce văd pe lista de proiecte depuse, v-ați axat pe infrastructură. Totuși, de ce ar mai avea nevoie locuitorii din Lumina?
 
Sunt în procedura de depunere de oferte, undeva pe 1 noiembrie 2018 vor începe lucrările de canalizare, într-un cartier nou, dar sunt vizate și alte cartiere. Asfalt, majoritatea vor asfalt, sunt peste 58 de persoane cu dizabilități și au nevoie de confort la deplasare. Fie asfalt, fie trotuar, același timp necesită, de aceea prefer asfaltarea. Am pierdut licența la salubrizare. Suntem pe ultima stă de metri să obținem licența pentru acest serviciu. Va fi și un serviciu la deszăpezire, trebuie să fie autorizați, la primărie avem o freză, vom lua o volă, căutăm să ne gospodărim, pe timpul iernii. Trebuie să deszăpezesc drumurile către Ovidiu și drumul județean care merge spre Năvodari, mai avem drumul național.
 
Ce puteți spune despre transportul spre și dinspre Lumina?
 
Un cetățean aștepta de o oră să ajungă la Năvodari, pentru că nu a venit microbuzul. Și trebuia să ajungă la program să deschidă școala. Licența pentru transportator nu o dă Primăria, o dă Consiliul Județean și este un singur transportator. Aproape 500-600 de locuitori fac naveta în fiecare dimineață. Transportul se face cu microbuze de 16 persoane, este foarte greu, mai ales că au început și școlile. Este foarte greu că a venit și ISCTR, care a controlat transportatorii și nu mai au voie să ia în picioare. Șoferii nu respectă traseul.
 
Ce alte probleme aveți în localitate ? 
 
Câinii comunitari - este o anumită procedură care trebuie respectată, ei trebuie să fie preluați de un ONG sau de o asociație. Este un contract cu o societate care va veni să îi strângă. Sunt familii care au grijă de ei la poartă. Sunt și în curtea școlii.
 
Apropo de școli, cum arată unitățile de învățământ din Lumina în anul Centenarului?
 
Trebuie schimbat acoperișul, la anumite școli, au personalitate juridică, le alocăm bugetul și ei își rezolvă problemele. Dacă participă și părinții la îmbunătățirea școlii nu mi se pare ceva urât. Și părinții mei au ajutat școala. Tot copiii noștri au stricat. S-au pus băncuțe, parchet.
 
Voi face o sală de sport unde să își desfășoare orele acolo, au căldură, apă, toalete, nu cred că le lipsește ceva.
Avem o școală veche care are toaletele în afară clădirii, dar au condiții, încălzire, apă curentă. Mai trebuie investit în școli, acoperișul, degradarea pereților exteriori, aceste reparații trebuie făcute cu o firmă. Mai avem nevoie de elevi. Sunt 12.000 de locuitori.
 
Grădinițe, creșe, after school aveți?
 
Avem o grădiniță cu program prelungit cu 4 clase. Avem un after school, pentru care sunt implicate Primăria, școala și un ONG, o societate de catering asigură mâncarea. Mai sunt nemulțumiri, dar mâncarea este bună, depinde de preferințe.
 
Copiii sunt minunați, ei au nevoie de grija noastră, să investim în ei, știți, ei ne vor plăti pensiile.
 
Așa este. Avem copii talentați, avem echipă de balet, de dansuri, de karate. Când îi vezi pe scenă sau pe ring, îți crește inima. Am asigurat un spațiu unde să își desfășoare activitatea, s-a făcut un contract cu antrenorii. Pe cei cu media 10 îi recompensăm indiferent de statutul social.
 
CJC spune că, la momentul în care a scos la licitație traseele de transport, nu s-a stipulat să se acorde 50% reducere pentru elevi. Acest lucru este în sarcina UAT, trebuie să asigurați 50% subvenție pentru toți elevii. Cum gestionați această problemă?
 
Nu avem de unde să dăm la 1.000 de elevi care sunt în școală. Eu aș vrea să dau elevilor, dar oferim sprijin doar la o anumită categorie de persoane din  familii defavorizate.

Cum credeți că va arată Lumina peste alți 100 de ani?

Comuna va fi mai prosperă ca acum. O comună se dezvoltă prin infrastructură și dezvoltare economică. Dacă ai bani la buget, ai dezvoltare economică. Suntem aproape de Constanța, se poate dezvolta în orice domeniu. Dezavantajul este că nu mai avem terenul nostru, doar un investitor poate realiza ceva pe terenurile comunei de la privați. Turismul poate fi o alternativă. Când eram mic, mergeam pe jos la plajă în Năvodari, sunt 4 km. Se va putea întâmpla acest lucru pentru că Năvodari s-a extins.
 
Eu în comună nu pot dezvolta turismul, dar dacă vin investitori pentru spații de cazare, îi pot sprijini. Terenul nu îl pot oferi eu. Este în funcție de legislație, terenul extravilan trebuie introdus în intravilan. Se vindeau terenuri, a fost un exod, dar s-au oprit acum. Specificul localității este cel agricol, avem și cariera de piatră. Sunt 5.000 ha teren, pe extravilan se mai poate dezvolta cu micro ferme agricole.
 
Este o zonă în localitate pentru agricultură, industrie, zootehnie. Avem un master plan realizat încă din anul 2007. Dacă se introduceau, de către primarul care a fost înaintea mea, terenuri în intravilan, creștea și prețul. Putea omul dezvolta o afacere. Agricultură este baza economică și pentru viitor și investiții. Sunt societăți agricole care s-au dezvoltat și fac agricultură de performanță.

Înțeleg că nu prea mai aveți bani în bugetul de funcționare, însă credeți că veți găsi în cele din urmă resurse pentru finanțarea unui eveniment care să marcheze Anul Centenar. La ce v-ați gândit?

Ne dorim să organizăm o  sărbătoare unde să ne bucurăm cu toții și să lăsăm animozitățile politice. Această petrecere poate va fi un moment important pentru locuitorii din Lumina, așa cum este și pentru toți cetățenii din țară.
 

Pe final, vreau să ne spuneți cine este Omul Centenar al comunei Lumina ?

Eufrosina Ștefan este Omul Centenar. A lucrat la școală, femeie de serviciu, are 96 de ani. S-a născut în Rusia și este cel mai în vârstă cetățean al comunității noastre. Toată lumea din Lumina o cunoaște pe „tanti Sina”, pe care sperăm să o putem sărbători și cu prilejul Centenarului.
  
Citește și: 
 
Interviuri live Cele mai importante etape ale întemeierii și dezvoltării așezării Mavro-Vale - cătunul Cogealia, actuala comună Lumina (documente + galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Tragic accident lângă Lumina, județul Constanța. Conducea o trotinetă și a fost lovită mortal de un autoturism

17 Aug 2019 1842

Incendiu de vegetație în Lumina. Intervin pompierii

13 Aug 2019 299

Gabriel Culea, președintele Asociației Salvamarilor din România, și-a făcut firmă, la Constanța! Cu ce se va ocupa

10 Aug 2019 395

Judeţul Constanţa Ordin de protecţie provizoriu, emis unui bărbat care şi-ar fi agresat fizic mama

08 Aug 2019 861

Kinder Constanţa, CS Poseidon 2 Mai Limanu II şi AS Săgeata Stejaru 2019 vor evolua în Liga a 5-a

08 Aug 2019 950

Incendiu în localitatea Lumina. Arde acoperişul unei case (video)

07 Aug 2019 1124

Timpan pentru lumină – vernisaj propus de Constantin Cioc, pictorul care vede sunete și aude culori

06 Aug 2019 487

6 august - Praznicul Schimbării la Față a Domnului

06 Aug 2019 992

Sondaj de opinie Cei mai mulți dintre participanţi vor referendum privind înăsprirea pedepselor pentru crimă, viol şi pedofilie. Peste 30% vor revenirea la vechea legislaţie

05 Aug 2019 202

Un deceniu de când fratele lui Liviu Vârciu a murit. Lucra ca pompier la ISU „Dobrogea“

03 Aug 2019 601

Expoziția „Timpan pentru lumină” a pictorului Constantin Cioc, la Constanța

02 Aug 2019 536

Locomotivă în flăcări în judeţul Constanţa. Garnitura avea 39 de vagoane cu păcură

01 Aug 2019 2172

Biciclistul accidentat zilele trecute pe DJ 226, între Lumina şi Năvodari, a decedat

31 Jul 2019 570

Accident grav în judeţul Constanţa. Un biciclist a fost izbit, în plin, de un şofer fără permis

29 Jul 2019 5463

Sondaj de opinie Este oportună organizarea unui referendum privind înăsprirea pedepselor pentru crimă, viol, pedofilie?

29 Jul 2019 800