Interviuri live Povestea Cetății Ulmetum, scoasă la lumină de Vasile Pârvan. Comuna Pantelimon și „moștenirea“ turcească. Primii coloniști au venit din Transilvania (galerie foto)

Pantelimon este comunitatea despre care vom discuta în această săptămână în cadrul proiectului „Interviu Live. Județul Constanța în anul Centenarului“. Interviul live cu primarul comunei, Costel Armășescu, va avea loc miercuri, 10 octombrie, ora 14.00, pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/.

Miercuri aflați mai multe despre ce au însemnat ultimii 100 de ani pentru unul dintre cele mai încărcate de istorie locuri ale Dobrogei. Nu vor lipsi din discuție nici personalitățile care și-au lăsat amprenta asupra comunității și, bineînțeles, vom atinge și subiecte legate de strategii de dezvoltare a localității, investiții, fonduri europene, servicii publice, învățământ sau performanțe culturale și sportive. Așteptăm și întrebările dumneavoastră pentru invitatul ediției, în timp real, pe pagina noastră de Facebook.

Istoric, identitate, izvoare scrise 

Localitatea își deapănă firul existenței din timpuri străvechi. Cercetările arheologice efectuate sub conducerea marelui arheolog român Vasile Pârvan între anii 1911 - 1913 la Cetatea Ulmetum și la Castrul Roman de lângă satul Pantelimon de Jos atestă faptul ca cetatea a fost întemeiată în secolul al II-lea d.Chr, în vecinătatea actualei localități Pantelimon. Cercetările atestă prezența ulmului ca specie arboricolă dominantă în zona cetății, fapt determinant în numirea cetății cu numele de Ulmetum. În această vreme, vicus-ul de aici apare ca un sat nou, întemeiat probabil într-o zonă împădurită cu ulmi - de unde i se trage și numele - prin care trecea drumul ce lega vadul Dunării de la Hârșova cu cetatea de pe coasta a Histriei. Așa constituit, vicus-ul de la Ulmetum era încadrat într-o circumscripție mai mare, teritorium Capidavense. Inscripția de mormânt a unui astfel de șef, Iunius Quadratus, a fost descoperită împreună cu altele, în zidurile Cetății Ulmetum.
 
Populația satului era amestecată și vorbea limba latină. Așezarea era organizată ca un mic municipiu, avea un sfat ales, în fruntea căruia stăteau doi magiștri, dintre care unul era roman, iar celălalt era localnic get. Viața acestui sat modest s-a sfârșit în volbura migrațiilor slavilor și avarilor.
 
Abia peste aproximativ trei secole, pe locul vechii cetăți apare un sat de bordeie. Ocupația de bază a locuitorilor era olăritul. Însă și viața acestui sat s-a stins repede, în iureșul altor migrații. Așezarea s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Roman, până la construirea primului stat bulgar, în jurul anului 681, iar după cucerirea acestuia a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman, când a fost cunoscută sub denumirea de Ceatal Orman (ramificația pădurii). Așezările rurale din această zonă își vor continua existența și în puținele documente cunoscute și cercetate, pentru această perioadă (secolul XVI-XVII), le vom găsi sub alte denumiri.
 
Ionescu Dobrogianu arată în lucrarea „Dobrogea în pragul secolului al XX-lea”, scrisă în anul 1904, că satul Pantelimon „a fost înființat, de români, pe ruinele fostului sat tătăresc Ceatal Orman, distrus în războiul din 1855; aici era reședința Hanului tătarilor dobrogeni; satul este la 14 km spre sud-est de Șiriu, pe pârâul Ceatal Orman, într-o poziție sălbatică, care amintește călătorului de pustietatea de odinioară a Dobrogei, și pe fundul văii, la răspântia mai multor drumuri, loc de adăpost al tâlharilor de altă dată”.
 
Localitatea Călugăreni este cunoscută cu numele de Caceamac, care înseamnă „ascuns”, probabil datorită situării într-un spațiu des împădurit.
 
Satul Nistorești este cunoscut cu numele Chiuciuc Chioi, care, în traducere, înseamnă „satul mic”, dar în unele documente îl mai consemnează și cu numele de Kocil, Kociulu - Bey sau Koci-Bey. Localitatea Pantelimon de Jos nu apare consemnată în documentele turcești cercetate până în prezent. Satul Runcu este consemnat cu numele de „Terzichioi”, care înseamnă „satul croitorului”, dar în unele documente apare și cu numele de „Kuciuc - Terzi”, „Alevli-Musa” și „Terzi- Fakih”.
 
După reinstalarea administrației în Dobrogea - anul 1880 -, situația localităților comunei Pantelimon se prezenta astfel: localitățile Pantelimon și Pantelimon de Jos nu aveau locuitori și nici case; localitatea Călugăreni (Caciamac) avea 35 de case, cu 32 de familii și 118 persoane, majoritatea de origine turcă și tătară. Localitatea Nistorești (Chiuciuc Chioi) avea 50 de familii cu 180 de persoane, cu o populație turcească în întregime. Localitatea Runcu (Terzi - Chioi) avea o populație constituită de 202 familii cu 930 de persoane, în majoritate turci.
 
După anul 1880, se reinstalează o populație românească în fosta vatră a satului Pantelimon (Pantelimon de Sus), iar Pantelimon de Jos, este cunoscut la început cu numele de „Moara Cucoanei”, și tot după anul 1880 se va repopula.
 
În zonă au început să vina coloniști din zonele limitrofe, în special din județele Brăila, Ialomița și Buzău. Însă, potrivit informațiilor existente, primii locuitori ai așezării au fost doi transilvăneni ,pe nume Căciula și Nicolae Pană. Acești coloniști au sosit pe aceste meleaguri in ziua de 27 iulie 1884, ziua Sfântului Pantelimon, hotărând ca satul să se numească Pantelimon. Coloniștii au fost împroprietăriți cu câte 10 hectare de teren arabil pentru fiecare membru de familie.
 
Prima conflagrație mondială a zdruncinat din temelii liniștea satului, locuitorii fiind siliți sa-și părăsească locuințele luând cu ei numai strictul necesar și o parte din animale. După război locuitorii s-au întors și cu greu au reușit să revină la normal. Războiul a schimbat si concepția despre viată a locuitorilor fapt ce s-a concretizat și prin numărul mare de copii trimiși la învățătură. În această perioadă a luat ființa Banca Populară cu scopul de a ajuta sătenii care aveau nevoie de bani cu dobândă mică. În sat funcționa o moara cu aburi, o fabrică de ulei, locuitorii aveau mașini de dărăcit și tors lână. Satul avea o viața culturală activă ; se organizau hore in aer liber, s-a înființat un cor bisericesc format din elevii școlii primare , o asociație cultural-sportivă. Evenimentele ce au urmat după cel de-al doilea război mondial au afectat viața localnicilor, acestora fiindu-le confiscate animalele și terenurile.
 

Prezentarea geografică și structura populației 

Comuna Pantelimon este situată în partea de nord a județului Constanța, la o distanța de 60 km de municipiul Constanta și 45 km de orașul Hârșova și se întinde pe o suprafața de 13.438 ha și este formată din cinci sate: Pantelimon de Sus - satul de reședință, Pantelimon de Jos; satul Runcu, satul Nistorești și satul Călugăreni.
 
Teritoriul comunei Pantelimon este situat pe platoul central dobrogean, la aproximativ jumătatea distanței dintre Marea Neagră și Dunăre. Teritoriul aparține regiunii situate la sud de linia Pecineaga - Camena, în zona care face trecerea de la podișul înalt dobrogean la Platforma Prebalcanică sau Podișul Central și Podișul dobrogean, fiind străbătut de râul Casimcea. Rețeaua de străzi și drumuri este de 31 km. Comuna este traversată de două drumuri județene care se intersectează în localitatea Pantelimon: DJ 226B, pe tronsonul DN 2A – Pantelimon - Pantelimon de Jos - Cogealac, și DJ 225 M. Kogălniceanu – Pantelimon – Runcu - Hârșova.
 
La recensământul din 2011 a rezultat o populație de 1.608 locuitori; Pantelimon de Sus - 694 ;Pantelimon de Jos - 232; Runcu - 415; Nistorești - 204 și Călugăreni - 63. Structura etnică: 88,55% români, 11,32% - etnie necunoscută. După religie: ortodocși -83,08%, 5,41% romano-catolici, 11,38% - religie nedeclarată.
 

Învățământul și cultura în comuna Pantelimon  

În comuna Pantelimon funcționează trei școli: Școala Gimnazială nr.1 Pantelimon, Școala Primară Pantelimon de Jos, Școala Primară Runcu și patru grădinițe cu program normal în satele Pantelimon, Pantelimon de Jos, Nistorești și Runcu. La aceste unități de învățământ merg 320 de copii. Cadrele didactice sunt calificate (în total, 24 de dascăli).
 
În comună funcționează trei cămine culturale, în satele Pantelimon, Pantelimon de Jos și Nistorești. În satul Runcu, căminul cultural este în construcție. În aceste cămine se desfășoară activități culturale, distractive și educative. Activitatea culturală este susținută și de Ansamblul Ulmetum, care susține spectacole atât in comună, cât și în județ, prin participarea la diferite festivaluri.

Monumente istorice 

Pe teritoriul comunei sunt amplasate următoarele monumente istorice: în satul Pantelimon - în parcul Căminului Cultural -Monumentul Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial; în curtea bisericii ortodoxe - un monument dedicat eroilor satului din Primul și al Doilea Război Mondial și 6 morminte ale eroilor satului; la Nistorești - un monument dedicat eroilor satului.

 Servicii medicale și viață spirituală 

În comuna Pantelimon funcționează un dispensar uman, nou construit, unde activează un medic de familie. De asemenea, aici funcționează și o farmacie. Spitalizarea este asigurată de Spitalul Hârșova, la o distanță de 45 km, și Spitalul de Urgentă din Constanța. la 60 km.
 
În comună exista cinci biserici ortodoxe, în fiecare sat al comunei, și o biserică romano-catolic, în satul Pantelimon de Sus. O atenție deosebită este acordata sărbătoririi hramului bisericilor din satele arondate comunei, precum și tradiției sărbătorilor de iarnă, a celor pascale, a șezătorilor. Biserica „Sfântul Pantelimon” - Hramul „Sf. Pantelimon”, Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, Biserica „Sf. Nicolae” și Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”.
 

Activitatea economică 

Comuna are o economie agrară, dispunând de o suprafață arabilă de 11.866 ha - care reprezintă suprafața arabilă, pășuni, livezi și vii.
În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, ponderea cea mai mare revine culturilor de porumb, grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui, legume etc.
 
Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea circa 60 de societăți comerciale, în special cu profil agricol.
 
Prioritățile de dezvoltare locala pentru perioada 2014-2022 sunt:
- lucrări de modernizare a infrastructurii existente (pietruiri, tratamente bituminoase, asfaltări) ;
- înființarea de locuri de muncă prin atragerea și sprijinirea unor investitori;
- extindere și modernizare rețea de alimentare cu apa potabilă, canalizare apă menajeră și stație de epurare în toate satele aferente;
- construirea de grupuri sanitare interioare la toate școlile și grădinițele arondate (lucrare în curs);
- dotarea căminelor culturale din satele aferente cu mobilier, aparatură electronică și de sonorizare;
- sprijinirea unităților de cult din cadrul comunei pentru refacerea bisericilor (Pantelimon de jos, Nistorești, Călugăreni)
- dotarea școlilor și grădinițelor cu mobilier modern;
- sprijinirea Muzeului de Istorie și Arheologie pentru restaurarea Cetății Ulmetum și înființarea unui muzeu local de arheologie.

Pantelimon, sub administrație liberală 

Primarul localității este liberalul Costel Armășescu, viceprimar - Gheorghe Martinescu (PSD), iar Consiliul Local Pantelimon este format din consilierii locali: Ana Orza (PSD), Gheorghe Gherăescu (PSD), Ioan Mureșan (PSD), Dumitru Andrei (PSD), Florea Nicu (PSD), Mihai Zelca (PNL), Ștefan Drăguț (PNL), George Croitoru (PNL), Marian Ion (PNL), Mihai Pericică (PNL).

Personalitățile comunei Pantelimon 

Comuna Pantelimon se poate lăuda cu oameni care au reușit să contribuie la domenii de activitate diverse. Pe o parte dintre aceștia îi amintim mai jos: Drăghici Bita - medic, Zaharia Mirea - medic - Spitalul Eforie Nord - decedat, Dumitru Țifrea - profesor matematică - Colegiul „Mircea cel Bătrân” Constanța, Vergil Voineagu - profesor universitar Universitatea din București, George Frâncu - inginer, Maria Ciortan - profesor biologie, Ion Bumbac, inginer (a fost directorul fostului CHIMPEX), Vasile Frâncu - inginer - absolvent UMC, Chira Ghiță - profesor limba română - 45 ani la școala Pantelimon (decedată), Elena Ghiță - profesor de limba română - Constanța (decedată), Niculina Sava - învățătoare - 40 de ani la școala Pantelimon, Nicolae Ivănel - colonel în cadrul armatei romane, Nicolae Lipan - inginer, Ioana Giurea - profesor limba română, Lucreția Pușcașu - profesor limba română, Elena Drogeanu - educatoare, Ioana Mogala - profesor biologie, Ema Bumbac - profesor chimie, Maria Frâncu - subinginer industrie alimentară - fabrica de pâine Dobrogea, Mihai Martinescu - preot, Lucian Vasile - colonel, chirurgul urolog Vasile Pană sau Dorina Toma - profesor biologie.

Proiectele administrației Pantelimon aflate în implementare 

Miercuri vom detalia proiectele derulate de Primăria Pantelimon. Amintim mai jos câteva dintre acestea:
- Reabilitare drumuri în intravilanul localităților Pantelimon, Pantelimon de Jos și Runcu
- Reabilitare sistem de alimentare cu apă în localitățile Pantelimon, Pantelimon de Jos, Runcu, Nistorești și Călugăreni
- Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în localitățile Pantelimon, Pantelimon de Jos, Runcu, Nistorești și Călugăreni
- Înființare after school în localitatea Pantelimon
- Extindere imobil Grădinița Runcu prin construirea unui grup sanitar
- Extindere imobil Școala Runcu prin construirea unui grup sanitar
- Extindere imobil Grădinița Pantelimon de Jos prin construirea unui grup sanitar
- Extindere imobil Școala Pantelimon de Jos prin construirea unui grup sanitar
- Extindere imobil Grădinița Nistorești prin construirea unui grup sanitar
- Construire cămin cultural în satul Runcu.
 
Citește și:
 
Oameni ale căror reușite, idei, eforturi vor modela județul Constanța în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanța“