Mesajul Ministrului apărării naţionale, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale şi a Centenarului României

Ministrul apărării, Gabriel Leș a transmis românilor un mesaj cu ocazia Zilei Naționale a României. 

Celebrăm astăzi, împreună, 1 Decembrie - Ziua de suflet a tuturor românilor, un veac de la înfăptuirea Marii Uniri - un secol de libertate şi de unitate a poporului nostru în spaţiul european.

La 100 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, care se consfinţea unirea Transilvaniei cu România, putem afirma că procesul de înfăptuire a Marii Uniri din anul 1918 a fost şi va rămâne pagina cea mai frumoasă a istoriei româneşti, măreţia ei constând în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale a fost fapta istorică a întregii naţiuni române. România Întregită a cuprins între graniţele ei cetăţenii români din Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia şi Bucovina.

Realizarea României Mari a fost rodul acţiunilor conjugate ale Armatei Române, care a scris pagini glorioase de eroism, şi a factorilor politici, care au identificat cele mai potrivite căi de acţiune şi au valorificat oportunităţile apărute odată cu sfârşitul Primului Război Mondial. Consfinţită prin tratatele semnate în cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), Marea Unire, desăvâşită în anul 1918, nu ar fi fost posibilă fără participarea României la Marele Război, fără uriaşele sacrificii de peste 330.000 de militari morţi în luptă şi în prizonierat.

Ei sunt eroii României Mari, caractere curate care au luptat pentru realizarea unui ideal naţional - Întregirea Ţării - „cea mai mare faptă din toată viaţa neamului nostru“, după cum spunea istoricul Nicolae Iorga.

Actul istoric din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, a însemnat şi afirmarea identităţii noastre în rândul naţiunilor progresiste ale lumii şi a fost posibil prin concentrarea tuturor energiilor creatoare şi patriotice ale poporului de pe pământul vechii Dacii.

Pentru înfăptuirea Unirii - idealul păstrat viu ca o flacără aprinsă în sufletul tuturor românilor veacuri de-a rândul - şi-au dat mâna atunci, într-un efort comun, inteligenţa politică, spiritul de dăruire şi sacrificiu, conştiinţa acţiunii hotărâte puse în slujba poporului.
Armata a fost unul dintre pilonii pe care s-a construit edificiul naţional, iar sacrificiul ostaşilor pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial a fost răsplătit de izbânda Marii Uniri înfăptuită prin voinţa tuturor românilor.

Armata României marchează Centenarul Marii Uniri prin proiecte, manifestări şi evenimente organizate pe plan naţional şi european, în semn de omagiu pentru cei care au murit luptând pentru libertate, credinţă şi întregirea neamului şi care au pus, prin jertfa lor, Patria mai presus decât propria existenţă. Prin participarea la activităţile prilejuite de aniversările şi comemorările principalelor momente din istoria României, Armata demonstrează că este continuatorul tradiţiilor de luptă ale poporului român.

Toţi cei care, sub jurământ de credinţă, au ales destinul de a fi permanent în slujba ţării, fie militari activi, cât şi în rezervă sau în retragere, ştiu că istoria României s-a scris cu multe sacrificii, iar fiecare palmă de pământ a Patriei a fost apărată cu credinţă, onoare şi demnitate de către Armata Română.

Preţuim şi onorăm Ziua Naţională a României, o păstrăm în suflet ca pe un simbol sfânt, cu credinţa că nu este misiune mai înălţătoare decât să slujeşti, sub Jurământ, Patria în care te-ai născut.

Apropiindu-ne de zilele noastre, ne amintim cum Armata României a plătit, pe parcursul unei perioade de profunde transformări şi participări la misiuni externe, tributul său de sânge şi lacrimi. Cinstim memoria celor 29 de militari români căzuţi la datorie în toate teatrele de operaţii în care ne-am angajat, şi transmitem un mesaj de mulţumire şi respect celor peste 180 de militari răniţi în aceste acţiuni.

Armata a plătit acest greu preţ, nu doar în afara graniţelor ţării, ci şi în misiuni îndeplinite pe teritoriul naţional, pentru ca România să-şi poată îndeplini obligaţia de a fi parte activă a comunităţii internaţionale, la efortul mondial de construcţie a unei lumi mai bune şi mai sigure. Sacrificiul camarazilor noştri de arme nu a fost şi nu este şi nu va fi niciodată zadarnic.

Anul 2018 este unul esenţial pentru evoluţia armatei. Cu un buget de 2 la sută din PIB pentru al doilea an consecutiv, specialiştii militari au putut demara importante programe de înzestrare cu sisteme de armament noi, programe aflate în diferite stadii de elaborare şi finalizare. Astfel, militarii noştri vor putea face faţă şi mai bine decât au făcut-o până acum, provocărilor de o complexitate crescândă, fiind mai bine echipaţi, mai bine instruiţi şi fiind parte integrantă, şi nu de puţine ori esenţială, a unor misiuni ale NATO şi UE.
Anul care se încheie în curând a consacrat, totodată, participarea cu succes a Armatei României la cele mai mari exerciţii din istoria Alianţei Nord-Atlantice, creându-se astfel premisele unor succese viitoare şi în anii ce urmează.

De asemenea, au continuat misiunile militarilor români în teatrele de operaţii din Afganistan şi Balcanii de Vest, dar şi contribuţia României în nordul flancului estic al Alianţei, prin trimiterea unor detaşamente militare în Polonia. Vă asigur că tot acest efort naţional, pentru că trimiterea unor militari în operaţii externe este un efort afectiv şi material al întregii ţări, nu trece neobservat de către partenerii din NATO.

Astfel, încă de la primele măsuri luate pentru întărirea securităţii regionale ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, aliaţii au răspuns favorabil tuturor propunerilor României de stabilire a unor comandamente pe teritoriul său, ultima fiind în această vară când, în urma Summit-ului de la Bruxelles, Consiliul Nord-Atlantic a agreat propunerea României de a găzdui un comandament de forţe terestre, de nivel corp de armată - 3 stele, pe teritoriul său.

Aceste măsuri sunt completate de multe altele, asumate la nivel bilateral pe timpul reuniunilor miniştrilor apărării din ţările NATO. Astfel, aliaţii se angajează şi trimit constant militari care să încadreze posturile din comandamentele NATO de pe teritoriul României, iar ţări precum Canada şi Marea Britanie sprijină misiunea de Poliţie Aeriană condusă de către Forţele Aeriene Române, prin trimiterea, prin rotaţie, a unor forţe şi mijloace pentru întărirea securităţii şi a integrităţii spaţiului aerian aliat, în cadrul misiunii enhanced Air Policing (eAP).


Sursa foto: România TV