Drumurile ar putea fi pavate cu materiale din plastic reciclat sau alge

Drumurile ar putea fi pavate în curând cu materiale ecologice, provenite din deșeuri de plastic și alge. Plasticul a devenit omniprezent în societatea contemporană, producția crescând de 150 de ori în 50 de ani la scară europeană, relatează huffingtonpost.fr, conform Agerpres.

O producție din materiale plastice reciclate și găsirea unor piețe de desfacere pentru aceasta constituie piste de cercetare prioritare pentru a putea face față scăderii resurselor naturale. OFIRMĂ  olandeză a dezvăluit un proiect (aflat încă în stare de concept) de drumuri acoperite cu plastic reciclat, iar la Nantes (Franța) o echipă de cercetători a pus la punct un biobitum pe bază de alge.

La scară europeană numai 25% din deșeurile de plastic sunt reciclate și la scară mondială peste 55% ar fi incinerate. Argumentul este prezentat de firma olandeză VolkerWessels în promovarea proiectului "PlasticRoad", care constă în înlocuirea asfaltului, responsabil în fiecare an de 1,6 milioane de tone de emisii de CO2 la nivel mondial, cu un strat realizat integral pe bază de sticle de apă folosite, recuperate îndeosebi din oceane, pe care le poluează. Potrivit firmei, procedeul ar oferi multe avantaje. Durata de viață a drumurilor astfel pavate ar fi de trei ori mai mare decât în cazul asfaltului. Îmbrăcămintea ar putea rezista la mari variații de temperatură (de la—40 la +80 de grade Celsius) și ar necesita mai puține lucrări de întreținere decât asfaltul. Punerea lui în operă ar fi mai rapidă (fiind asigurată cu blocuri prefabricate în uzină), iar cablurile și a alte rețele ar fi mai ușor de integrat.

Acest proiect promițător nu a fost încă implantat pe vreo infrastructură, însă orașul Rotterdam s-a arătat interesat în a-l testa în curând.

Pentru reînnoirea materialelor cu care se îmbracă șoselele se cercetează și alte piste. Printre acestea se remarcă un proiect de realizare a unui biobitum pe bază de alge. El face obiectul programului Algoroute, dezvoltat de cercetători francezi de la Universitatea din Nantes și CNRS. După compactarea unor reziduuri de spirulină și utilizarea unui procedeu de lichefiere, cercetătorii au amestecat algele și apă sub presiune, obținând un lichid negru, vâscos și hidrofob, cu foarte bune caracteristici tehnice. Dezvoltarea industrială a acestei inovații a fost asumată de firma AlgoSourceTECHNOLOGIES , încheie huffingtonpost.fr, citat de Agerpres.



Sursa: Agerpres