28 Feb, 2015 22:53
2148
Loredana PANAIT
Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anului Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradiţiile de Mărţişor sunt legate de cultură românească. Ele nu se întâlnesc decât în România şi la unele populaţii învecinate din zona Balcanilor – la aromâni şi megleno-români, dar şi la bulgari, macedoneni şi albanezi. Obiceiul, vechi dinainte de creştinare, are legătură cu ritualul anului nou agrar.
Odinioară,
mărţişorul se dăruia copiilor
şi tinerilor (
fete şi băieţi),
înainte de
răsăritul soarelui.
Mărţişorul era realizat
din fire de
lână răsucite –
roşu şi alb
sau alb
şi negru, tocmai pentru a
reprezenta unirea opuselor:
vara-
iarnă,
căldură-frig,
lumina-
întuneric, fertilitate-infertilitate.
Mărţişorul se ţinea până de Florii, de
Paşte sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi
era agăţat că talisman pe ramurile de măceşi,
vită-de-vie,
vişini,
cireşi,
se punea sub
cloşca cu pui
sau se agaţă la icoană.
Cu timpul, de
şnur au fost
agăţaţi bănuţi de argint
sau de aur.
Faţă purta mărţişorul la gât 12 zile, apoi
ţinea şnurul în par până când înflorea primul copac, apoi legau
şnurul de
creangă copacului, iar cu
bănuţul îşi cumpărau cas, pentru
că tot anul
să aibă faţă albă.
Ziua scoaterii
mărţişorului era marcată de o petrecere
numită "
băutul mărţişorului".
În localităţile transilvănene, mărţişoarele
sunt atârnate la uşi, ferestre,
la coarnele animalelor domestic, pentru a le feri de duhurile rele.
În Moldova,
fetele oferă băieţilor mărţişoare de 1
martie, iar
băieţii le
oferă fetelor mărţişoare de 8
martie.
Sursa: romaniatv.net
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: