Cu planul e uşor, cu rezultatul nu prea merge Poliţia Călare, de la extaz la agonie

Chiar dacă la finele lunii decembrie a anului trecut consilierii judeţeni au votat înfiinţarea Poliţiei Călare, iată că socoteala din CJC nu s-a potrivit cu realitatea.

Ne aşteptam să vedem patrulele de Poliţie Estivală făcând paradă prin Mamaia ori Poliţia Rurală să stârpească infracţionalitatea la sate, dar nu a fost să fie. Cu banii în buzunar, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) nu are oameni. Probabil că nu s-a gândit nimeni la acest aspect atunci când unii şi alţii s-au mândrit cu proiectul măreţ al Poliţiei Călare. În orice caz, treaba e grea, iar planul... tot plan a rămas. „Nu avem oameni care să călărească aceşti cai, nu au cei de la Poliţia Română oameni suficienţi pentru Poliţia Călare", spune Sorin Georgescu, secretarul executiv al ATOP. Aşa că, ce este de făcut? Trimit câţiva oameni, între trei şi şase, în Olanda, la instruit, pe banii Poliţiei Olandeze, îi aduc înapoi la Constanţa după „3-6 luni" pentru a-i învăţa la rândul lor pe alţii să mânuiască armăsarii-poliţişti. Dar până atunci, ce? Absolut nimic...

„Mai vorbim..."

Chiar dacă la începutul anului se bătuse palma cu herghelia de la Tuluceşti, judeţul Galaţi, pentru achiziţionarea cailor pentru Poliţia Rurală, dar şi cu partea olandeză pentru „ofiţerii" Poliţiei Estivale, iată că şi negocierile au fost sistate: „Ce să facem? Să luăm caii, să îi hrănim, să îi îngrijim, dar să nu avem oameni care să îi călărească? Chiar am discutat cu şeful Direcţiei Silvice Galaţi, discuţiile rămân deschise, mai vorbim", mai zice Georgescu. Acesta a mai precizat că trebuie să găsească soluţia pentru deblocarea de posturi pentru acest segment care nu mai există din 2002 în cadrul poliţiei naţionale: „Măcar de am găsi oameni cu un ABC al călăriei. Noi aveam multe în plan, dar nu există oameni, ce să facem?! Eu sper ca până la sfârşitul toamnei să avem măcar instructorii. Avem nevoie, pentru prima fază, de 30 de oameni. În total de 50. Şi asta numai pentru nucleul de bază", a precizat Sorin Georgescu, secretarul executiv al ATOP. Potrivit acestuia, caii care vor fi achiziţionaţi (nu se ştie când) vor fi „cazaţi" la herghelia de la Mangalia, unde vor avea un grajd special. De asemenea, hipodromul va fi folosit ca bază de antrenament a Poliţiei Călare.

Care era planul?!

Pentru Poliţia Rurală, CJC se decisese să ia 15 armăsari de la Herghelia Tuluceşti din judeţul Galaţi. Restul de cinci urmând a fi cumpăraţi de la o herghelie din Baia Mare. Cei 20 de armăsari vor fi castraţi, apoi vor fi aduşi în judeţ.
Cele nouă posturi de Poliţie Rurală vor primi câte doi cai, iar doi vor fi de schimb. Potrivit proiectului de hotărâre CJC, Poliţia Călare Rurală va avea în dotare 20 de cai din rasa Gidran: „Această unitate este înfiinţată pentru combaterea şi stoparea furturilor de animale, a infracţiunilor silvice, a furturilor de cereale şi a altor fapte specifice zonelor rurale şi greu accesibile. Gidranul este o varietate anglo-arabă, de origine ungară, cu roba exclusiv roibă. Bazele formării rasei s-au pus în Herghelia de Stat Mezohegyes din Ungaria. În anul 1816 a fost importat armăsarul de rasă pursânge arab de origine deşertică numit Siglavy Gidran. Gidranul este calul din dotarea cavaleriei uşoare a armatei austro-ungare".

Olandezi pentru Estivală

În ceea ce priveşte Poliţia Estivală, armăsarii urmau să fie achiziţionaţi din Olanda şi fac parte din rasa Belgian Warmblood. „Vom achiziţiona, în primă fază, cam 25 de cai. Escadronul complet va avea, cred, 30 de cai. Vor fi luaţi gata instruiţi. Este mai complicat, pentru că olandezii vor trebui să ne înveţe oamenii, pentru ca la rândul lor să fie instructori. Vom avea patru patrule a câte doi cai în zona Mamaia - Năvodari - Constanţa şi alţi 12 cai în staţiunile din sudul litoralului, plus cai de schimb. Încă nu ştim nimic de preţ. Anul trecut, când am început discuţiile cu ei, un cal costa aproximativ 7.000 de euro, preţ care include transportul", spunea Sorin Georgescu în luna ianuarie a acestui an.