Interviu cu Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului „Localităţile de pe litoral sunt vulnerabile la eventuale valuri tsunami”

Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, vorbeşte, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, despre seismicitatea Dobrogei, despre vulnerabilitatea localităţilor de pe litoral la eventualele valuri tsunami - menţionând că probabilitatea unor astfel de fenomene este redusă -, dar şi despre ceea ce distinge Dobrogea, din punct de vedere seismologic, de alte regiuni.
 
Cât de seismică este zona Dobrogei, având în vedere faptul că, în ultimii ani, în partea de sud-est a ţării şi chiar şi în interiorul platformei continentale a Mării Negre au avut loc mai multe cutremure?
 
Dobrogea este activă seismic în partea de sud-est, în zona Sabla, situată în Marea Neagră, în partea de nord-est a Bulgariei, în apropierea graniţei cu România şi în partea de nord, în zona Tulcea. Cutremurele din Sabla pot depăşi magnitudinea 7. Ele se produc la intervale de câteva sute de ani. Ultimul cutremur major s-a înregistrat în 1901 (magnitudine 7.2) şi a fost resimţit cu intensitate VII în partea de sud a Dobrogei.
Cutremurele în zona Tulcea sunt generate pe falia Sfântu Gheorghe şi nu depăşesc magnitudinea 5.5. Cel mai important cutremur înregistrat în zonă (M = 5.1, h = 4 km) este şocul principal al secvenţei din 13 noiembrie 1981, produs în vecinătatea oraşului Tulcea. Mai recent, un cutremur cu magnitudinea 5.0 s-a produs în data de 3 octombrie 2004 în vecinătatea oraşului Tulcea.
 
Căror aspecte se datorează seismicitatea Dobrogei?
 
Faliile active din Marea Neagră (Sabla) şi din Dobrogea de Nord (Sfântu Gheorghe).
 
Ce anume diferenţiază Dobrogea de alte zone ale ţării din punct de vedere seismologic?
 
Dobrogea este caracterizată printr-o activitate seismică moderată de adâncime crustală (până în 40 km) concentrată în partea de sud şi nord şi printr-o activitate seismică slabă în partea centrală. Pentru cutremurele majore din zona Sabla care se produc în zona Mării Negre sunt posibile generarea valurilor tsunami. Totuşi, probabilitatea unor astfel de evenimente este mică.
 
Ce evoluţii a înregistrat, de-a lungul anilor, sistemul tectonic din Dobrogea?
 
Din păcate, la această întrebare nu sunt cel mai în măsură să dau un răspuns competent. Dobrogea este alcătuită dintr-o multitudine de blocuri crustale cu evoluţie complexă în timp. Se remarcă trei unităţi mari: blocul Sud-Dobrogean, blocul Central-Dobrogean şi blocul Nord-Dobrogean care au avut evoluţii diferite de-a lungul timpului geologic. Cele trei blocuri sunt separate prin falii crustale majore: falia Sfântu Gheorghe care separă blocul Dobrogei de Nord de Platforma Scitică, la nord; falia Peceneaga-Camena care separă blocul Dobrogei de Nord de Dobrogea Centrală; falia Capidava-Ovidiu care separă blocul Dobrogei Centrale de Dobrogea de Sud. Toate aceste falii se evidenţiază printr-o activitate seismică slabă-moderată.
 
Care este magnitudinea maximă a cutremurelor din Dobrogea?
 
7.2 pentru zona Sabla (1901), 5.1 pentru zona Tulcea (1981).
 
Cât de vulnerabile sunt, prin prisma cutremurelor, localităţile de pe litoralul dobrogean?
 
Localităţile de pe litoral sunt vulnerabile la cutremurele din zona Sabla şi la eventuale valuri tsunami. Totuşi, probabilitatea unor astfel de evenimente este mică (intervale medii de producere de ordinul sutelor de ani).
 
Există riscul producerii unui cutremur similar celui din 1901, produs la est de capul Shabla, cutremur care a produs valuri seismice tsunami şi în urma căruia zona litorală de la sud de Mangalia a fost distrusă?
 
Riscul producerii unui cutremur similar celui din 1901 este mic, semnificativ mai mic comparativ, de exemplu, cu riscul producerii unui cutremur major în Vrancea.
 
Institutul Naţional pentru Fizica Pământului lucra, alături de GeoEcoMar şi împreună cu specialişti bulgari, la implementarea unui proiect ce viza crearea unui sistem de alerte privind riscul producerii de tsunami în Marea Neagră. Urma să fie construite zece staţii de observare în zona de coastă din România şi Bulgaria. În ce stadiu se află proiectul?
 
Staţiile au fost instalate şi sunt operative. De asemenea sistemul de alarmare la tsunami este pus în funcţiune.
 
Cât de eficiente vor fi aceste dispozitive?
 
Având în vedere că timpul de alertare la tsunami este suficient de mare (comparativ cu cel de la cutremure), aceste dispozitive pot fi cu adevărat eficiente. În prezent, alertele se transmit la două centre (Constanţa şi Bucureşti), urmând să fie transmise şi la Eforie. Alertele sunt transmise la factorii administrativi şi la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă. Eficienţa sistemului creşte proporţional cu gradul de pregătire a factorilor de răspundere şi a populaţiei.