Afirmam şi cu alte ocazii că
între cele mai importante realizări ale României de până la Primul Război
Mondial se numără, cu certitudine, construirea podului de la Cernavodă şi a
portului modern Constanţa. Destinul a făcut, poate, ca aceste două investiţii
strategice, succesive, pe tărâmul Dobrogei, atât de primitor de statornicire
pentru diverse neamuri, să poarte pecetea ilustrului Anghel Saligny.
16 octombrie 1896 - veritabilă zi de sărbătoare naţională
Într-o atmosferă de mare sărbătoare, în prezenţa
Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, a Principelui moştenitor şi a soţiei
sale, a Episcopului Dunării de Jos, Partenie, a unor notabilităţi din capitală,
a prefecţilor de Constanţa, Ialomiţa, Ilfov şi, nu în ultimul rând, a
Primarului Constanţei, Mihail Koiciu, miercuri, 16 octombrie 1896, avea să se
pună piatra de fundaţie a portului modern Constanţa, după cum reiese şi din
documentul întocmit cu această ocazie:
,,Noi Carol I-iu, prin
graţia lui Dumnezeu
şi voinţa naţională, REGE AL ROMÂNIEI
În anul mântuirei 1896,
în a şesesprezecea zi a lunei Octomvrie, am pus piatra de temelie pentru
construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mărei Negre.
Dumnezeu dăruindu-Ne, în
Domnia Noastră asupra acestei ţări, nu numai ani de glorie, ca, împreună cu
viteaza Mea oştire, să'i pot da independenţa şi o posiţiune statornică, dar şi
ani de pacinică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă, pentru înflorirea şi
prosperitatea României.
Înmulţind căile de
comunicaţiune şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunărei
prin podul de la Fetesci-Cernavoda, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi
nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile
vechiului Pont-Euxin, unde din veacurile cele mai depărtate comerciul a găsit
un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea
dominaţiune a strămoşilor Noştri Romani, şi unde şi-a sfârşit zilele marele
poet Ovidiu.
In al trei-zecilea an al
domniei Mele şi al cincisprezecelea al fondării Regatului am pus astăzi piatra
de temelie a acestei însemnate lucrări, faţă fiind Majestatea Sa Regina,
Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, Înaltul Cler, Miniştrii
Mei, Preşedinţii şi Vice-Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, Înalţii demnitari
ai Statului şi Corpul tehnic.
Nădăjduim că Dumnezeu ne
va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va
duce peste mări numele Românilor, şi va înlesni, în toate vremurile,
transportul bogăţiilor acestei ţări.
Spre amintire, am
subscris acest document în îndoit exemplar, din care unul se va aşeza în piatra
de temelie, iar altul se va păstra în archiva Statului".
În cinstea oaspeţilor oraşului
nostru şi pentru pavoazarea lui pe măsura unui eveniment de o asemenea anvergură,
autorităţile locale au comandat 1.500 metri liniari de ghirlande din brad şi o
serie de arbori din aceeaşi specie cu dimensiunea de trei metri. Totalul
cheltuielilor făcute cu această ocazie s-a ridicat la suma de 2.000 lei,
Consiliul Local aprobând unui credit extraordinar din fondul pentru deschiderea
de credite suplimentare şi extraordinare, în şedinţa din 18 octombrie 1896. În
cadrul dezbaterilor, unii consilieri au adresat primarului Mihail Koiciu o
serie cu reproşuri, datorate faptului că nu au fost consultaţi înainte de
eveniment, cât şi pentru că nu s-a îngrijit să procure trăsurile necesare a-i
transporta pe unii dintre aceştia la gară şi, de aici, să însoţească suita
regală. Nu este însă mai puţin adevărat faptul că atmosfera de veritabilă
sărbătoare naţională şi reuşita evenimentului în sine au făcut uitată rapid
această dispută.
Grandiosului
eveniment aveau să îi urmeze ani de muncă din partea meseriaşilor şi
specialiştilor, cât şi un efort considerabil din partea statului.
27 septembrie 1909 - inaugurarea
portului modern Constanţa
Un eveniment mult aşteptat de
către constănţeni, dar şi la nivel naţional avea să se deruleze în toamna
anului 1909, mai exact, inaugurarea portului modern Constanţa, a primei magazii
de cereale şi a instalaţiei pentru exportul petrolului. La un asemenea
eveniment, fără îndoială, nu puteau lipsi cetăţenii oraşului nostru. În acest
sens, la data de 22 septembrie, primarul Constanţei, George Boteanu, avea să le
transmită următoarea înştiinţare:
,,Sâmbătă 26 septembrie
a.c. MAJESTATEA SA REGELE însoţit de MAJESTATEA SA REGINA şi ALTEŢELE LOR
REGALE PRINCIPII MOŞTENITORI vor sosi cu trenul la orele 5 p.m. în gara
oraşului.
IUBIŢI CETĂŢENI
Oraşul nostru are din nou
fericita ocaziune de a primi şi saluta AUGUSTA FAMILIE REGALĂ.
Mândri de această
distincţiune ce se face şi de data aceasta oraşului Constanţa, să ieşim cu
toţii întru întâmpinare pentru a exprima recunoştinţa şi devotamentul nostru
nestrămutat către TRON şi DINASTIE.
Aflarea MAJESTĂŢILOR LOR
în mijlocul nostru este o mare sărbătoare pentru noi toţi; Să împodobim oraşul
şi plini de bucurie, uniţi în gând şi în simţiri, să Le urăm bună venire.
Primarul oraşului
Constanţa George Boteanu".
Pentru eveniment, conducerea
primăriei a solicitat Serviciului Împăduririlor din Dobrogea o cantitate de
şase căruţe cu frunze de stejar pentru ghirlandele cu care urma să se decoreze
oraşul. Însă, la data de 24 septembrie 1909, cu adresa nr. 1015, şeful acestei
instituţii avea să comunice următoarele:
,,Domnule Primar,
În răspuns adresei
d-voastră nr. 6996 din 19 septembrie 1909, am onoarea a vă comunica, că
verdeaţă de stejar nu se poate elibera din apropiere, decât numai verdeaţă de
carpen, ulm şi alte esenţe secundare.
Binevoiţi a cunoaşte că
am dat ordin d-lui silvicultor V.P. Hărşan, şeful secţiei Murfatlar, să
elibereze din pădurea Murfatlar 6 căruţe verdeaţă din acea indicată mai sus.
Primiţi, vă rugăm, D-le
Primar, asigurarea consideraţiunilor mele.
Şeful Serviciului
Împăduriri
(ss) Indescifrabil
Domniei-Sale
Domnului Primar al
Oraşului Constanţa".
Acţiunile premergătoare acestui
moment solemn de inaugurare a portului modern Constanţa prevesteau o nouă zi de
sărbătoare naţională. Prin urmare, momentul mult aşteptat avea să se desfăşoare
duminică, 27 septembrie 1909, fapt demonstrat şi de documentul întocmit cu
această ocazie:
,,Noi CAROL I-iu
Prin graţia lui Dumnezeu
şi voinţa naţională
REGE AL ROMÂNIEI
De când România şi-a
întrupat Dobrogea prin vitejia ostaşilor săi în răsboiul neatârnărei şi s'a făcut
stăpână la ţărmul Mărei Negre, gândirea Ne-a fost într'una pironită la
mijloacele de a înlesni exportul Ţărei, în tot cursul anului.
În scop de a deschide
României căile nesfârşite ale mărilor, am împreunat cele două maluri ale
Dunărei, dintre Feteşti şi Cerna-Vodă, ridicând măreţul pod «Regele Carol I»,
iar în anul mântuirei 1896, am pus temelia portului Constanţa, a cărui
inaugurare o serbăm astăzi.
De atunci, treptat cu
mijloacele de care s'a dispus, Am avut grija, înainte de toate, de a asigura isprăvirea
lucrărilor pentru exportul cerealelor şi al petrolului, cari reprezintă 85 la
sută din exportul Ţărei.
Nădăjduind că Dumnezeu va
hărăzi României linişte şi îmbelşugare ca să putem isprăvi, cât mai curând
portul întreg, menit să slujiască la propăşirea economică a scumpei Noastre
patrii, astăzi în a douăzeci şi şaptea zi a lunei septemvrie din anul mântuirei
1909 şi al patruzeci şi treilea al Domniei Mele, am inaugurat asemenea prima
magazie de cereale, din cele patru ce se clădesc şi instalaţia pentru exportul
petrolului, de faţă fiind Maiestatea Sa Regina, Alteţele Lor Regale: Principele
Ferdinand, moştenitorul tronului şi Principesa Maria, înaltul Cler, Miniştrii
Mei, Preşedinţii şi Vice-Preşedinţii Corpurilor legiuitoare, înalţii demnitari
ai Statului, fruntaşii oştirei Mele, şi corpul tehnic.
Spre amintire Am semnat
acest document în întreit exemplar, hotărând ca după sfinţenia lucrărilor,
făcute de I.P.S.S. Episcop al Dunărei de jos, un exemplar să fie aşezat în
zidăria dinspre mare a magaziei de cereale ce se dă acum spre folosinţa
comerţului, al doilea exemplar să fie aşezat în zidăria farului de la capul
digului dinspre larg, iar al treilea să se păstreze în Arhiva Statului".
Potrivit mărturiilor consemnate
în presa vremii, evenimentul a început la ora 10.30, cu întâmpinarea
suveranilor de către P.S.S. Episcopul Nifon al Dunării de Jos şi oficierea
ceremoniei religioase. A urmat apoi citirea actului comemorativ de către
Ministrul Lucrărilor Publice, Vasile Morţun, şi zidirea celor două exemplare
ale acestui document. După-amiază, toţi oaspeţii, dar şi mulţi constănţeni, au
vizitat silozurile. Evenimentul s-a încheiat cu un banchet, organizat de la ora
19.00 în salonul mare al birourilor silozurilor, la care au fost invitate 250
de persoane. Poate, cel mai emoţionant dintre toasturi a fost cel al lui Anghel
Saligny:
,,Sire,
Prezenţa
Majestăţii Voastre şi a Augustei Voastre familii la această
serbare are o mare însemnătate pentru ţara noastră.
Nu sărbătorim numai
săvârşirea unor lucrări din portul Constanţa ci îndeplinirea unui program urmat
cu atâta stăruinţă de Majestatea Voastră. Prin facerea căei ferate
Bucureşti-Feteşti şi Făurei-Feteşti şi a podului peste Dunăre, aţi dat putinţa
ca produsele de tot felul ale patriei noastre să se scurgă la mare fără
întrerupere şi în timp de iarnă. Prin facerea portului Constanţa cu adâncime şi
instalaţii speciale pentru cereale aţi dat putinţa de a se reduce navlul
cerealelor prin sporirea capacităţei vapoarelor şi scurgerea timpului de
încărcare.
Toate acestea vor
contribui ca să putem susţine mai cu folos concurenţa pe pieţele mondiale.
În ce priveşte industria
noastră de petrol ea n'ar fi putut lua desvoltarea de acum fără lucrările cari
le inaugurează azi". În continuare, Anghel Saligny a prezentat principalele proiecte ale
portului modern Constanţa iniţiate începând cu anul 1881 şi a încheiat
strigând: ,,Să trăiţi Majestate! Să trăiască Majestatea Sa
Regina! Să trăiască Dinastia!".
A urmat răspunsul Regelui Carol
I, care a evidenţiat realizările inginerilor români sub conducerea lui Anghel
Saligny, sperând ca nu peste multă vreme portul Constanţa să devină printre
cele mai importante porturi ale Mării Negre. În final, a mulţumit pentru
căldura cu care fost primit de constănţeni şi pentru urările aduse. La ora
21.30 suveranul şi ceilalţi invitaţi s-au ridicat de la masă urcând la
bordul navelor ,,Regele Carol" şi
,,Dacia" pentru a admira focurile de artificii, iar puţin după ora 23.00 au
început a se retrage, alături de mulţi dintre cetăţenii oraşului nostru, punând
astfel capăt fastuoasei ceremonii.
Între cheltuielile făcute cu această ocazie regăsim: plata a 20 birje
aduse din Bucureşti pentru cinci zile, plata a 20 birje timp de 8 ore puse la
dispoziţia misiunii ruse, plata birjei pusă la dispoziţia consilierilor locali
pentru două zile, plata întreţinerii agenţilor de siguranţă ai Poliţiei
oraşului Constanţa, plata a 60 de buchete, respectiv a 4 jerbe de flori
naturale, a drapelelor, prăjinilor şi lumânărilor procurate pentru pavoazarea şi
iluminarea oraşului, ş.a., ce au totalizat 10480,05 lei. Şi de această dată s-a
solicitat votul aleşilor locali care, în şedinţa din 22 octombrie 1909, au
aprobat deschiderea unui credit extraordinar.
Astăzi, la 100 de ani de la acest
eveniment, putem spune că speranţele Regelui Carol I au devenit realitate,
portul Constanţa fiind unul dintre cele mai importante porturi ale Mării Negre,
astfel încât nici criza economică mondială ce îşi face simţită prezenţa şi
printre operatorii portuari tomitani nu îi poate ştirbi prestigiul dovedit
decenii de-a rândul în întreaga lume.
Virgil COMAN, directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor
Naţionale
telceanu
04 Aug, 2011 00:18
am gasit in cele din urma pe wikipedia, dar la un nume sensibil diferit : coiciu, deci altfel decat este scris pe frontispiciul scolii, unde este scris cu `k`. in fine, este vorba de fapt de aceeasi persoana si am realizat ca este o mare personalitate ce a lucrat in administratia publica din Constanta sfarsitului de veac XIX si inceputului de veac XX....
marius telceanu
16 Jul, 2011 22:08
va multumesc pentru acest articol. eu nu sunt din constanta, dar pentru ca am trecut des in aceasta vara prin cartierul koiciu si am vazut si o scoala cu acest nume, am incercat sa gasesc o minima informatie despre personalitatea dlui mihail koiciu si nu am gasit decat extrem de greu, acest articol si doar atat. banuiesc ca toata conducerea scolii ar fi fericita ca turistii sa gaseasca mai usor informatii despre mentorul spiritual al scolii si nu trebuie decat sa posteze un articol dansul, pe wikipedia. sunt sigur ca cei de la scoala respectiva detin mai multe date si banuiesc ca ar dori sa stim si noi, asa, din dorinta de a nu trece prin cartier in nepasarea caracteristica zilelor noastre....
cismaru catalin
05 Sep, 2010 12:03
din pacate nu pot decat sa va dau dreptate ; si tatal meu este tot " un fost specialist din fosta industrie romaneasca " a lucrat pe mai toate santierele importante din tara , si el este dezamagit si scarbit de ce se intampla
redactor sef-emilian andrei
26 Sep, 2009 20:45
pentru fost constructor: asteptam noutati de la dv. pareti a fi un mare cunoscator. aveti adresa mea de e-mail. emilian_ziua@yahoo.com
fost constructor
26 Sep, 2009 15:02
ps.la romanian discovery***
pana sa incepem noi history la "romanian discovery",ne-au luat-o altii inainte,ca de obicei in ultimul timp, cu mici realizari recente, ale lor, in tara noastra,cu reporteri romanasi, de-ai nostri.vezi , autostrada transilvania in http://www.adevarul.ro/articole/cluj-video-autostrada-transilvania-vedeta-pe-discovery-channel.html sau pe www://industrialjunkie-nl.discoverychannel.co.uk/aflevering.html.
surmelis argentina pusa
26 Sep, 2009 14:09
In aceeasi postura de sarbatorita poate fi considerata si BISERICA "Sfintii Constantin si Elena " din orasul Harsova de Constanta ,deoarece se spune ca aceasta a fost sfintita in 1909, in prezenta REGELUI CAROL 1 si a familiel sale regale. Clopotul acestei biserici a fost turnat de bunicul meu patern,grec, SURMELIS CHIRIAC.
fost constructor
26 Sep, 2009 13:35
canalul dunare-marea neagra **
Cernavoda-Agigea-62km si Poarta Alba-Midia Navodari-27,5 km, intimplator am fost contemporan, ba chiar am participat la echiparea si probele ecluzelor.
Lucrarea este 100% romaneasca: conceptie: IPTANA,ISPH,IPCF-Bucuresti,CCSITEH-timisoara,sa.executie senal si ecluze partea de betoane: Centrala Constructii Canal Dunare Marea Neagra,condusa de un dr.ing. general de armata, cu sediul la medgidia.
Antreprizele de constructii si montaj pe teren Constanta(ICH-Cta),Basarabi(Murfatlar),Medgidia, Cernavoda,Agigea-Vulcan Bucuresti-protectii anticorozive porti,sa.
Monteori:in ecluze energomontaj, pe teren multi altii.
Furnizori masini constructii: iug Braila: excavatoare electrice cu cupa de 8mc,asimilate in conceptie proprie(1 sau 2 au fost import urss),alte excavatoare si masini de constructii de la braila,nicolina iasi,craiova,toata tara.Autocamioane raba 16t-brasov cu miile,autocamioane belaz de 50 t(urss), autocamioane Mirsa-sibiu de 50 t,autocamioane Mirsa-sibiu de 1o0 t, trailer miriapod mirsa de 160t,autobuze,microbuze-bucuresti,aro-cimpulung muscel,dacia-pitesti(nu suv-uri,atv-uri,jeep-uri),etc.
echipamentele si podurile la canal au fost uzinate de catre Centrala Industriala de Utilaj Energetic Bucuresti(60 de salariati) prin intreprinderile: UCM resita(echipamentele de hidraulica grea de actionare a portilor),CM bocsa(poduri peste canal:cernavoda,Medgidia,valea dacilor,poarta alba si ovidiu,macarale portuare,echipament hidromecanic),SN-Constanta(portile petronsoane),IUT bistrita(batardouri), caransebes(idem),UM-timisoarasa,plopeni(pompe hidraulice),iut tirgoviste si moreni pt.alte 2 poduri:agigea si basarabi.
au mai fost in senal si alti proiectanti si constructori de retele electrice,de apa, foraje,imnunatairi funciare,agricultura,etc. s-au dezafectat prin implozie de catre armata mari statii de pompe.
armata a participat masiv in colaborare cu antreprizele de specialitate.
tineretul avea santier national, participind nemijlocit la constructie.toate autobazele din judete au participat cu masini si soferi.
lucrarile de prospectare la cdmn(62km) au inceput in 1973,
in 1978 s-a infiintat beneficiarul: administratia cdmn agigea cu grupa de diriginti de santier pe fiecare sub lucrare.
in 1982 a inceput montajul echipamentelor in ecluze,
in 1983 se faceau probe cu apa in ecluze si
in mai 1984,cdmn, a fost inaugurat.
canalul poarta alba navodari a inceput in 1983 si a fost inaugurat in noiembrie 1987.
ce am vrut sa spun cu istoria aceasta?
canalul dunare marea neagra si PAMN nu s-au sapat manual cum se insinueaza de catre unii,care nu cunosc realitatea sau cauta sa o mistifice, in bascalie.
a fost o lucrare de o tehnicitate si anvergura deosebita a inteligentei romanesti(ex la basarabi spre agigea exista un tronson de creasta cu adincimea sapata de 70m).
el a urmat, firesc, altor constructii deosebite baraje,hidro si termocentrale,complexul de navigatie si hidroenergetic portile de fier I si II(in timpul canalului DMN), mine la suprafata,combinate siderurgice,chimice si de constructii de masini,uzine,constructii civile si industriale,porturi,aeroporturi,transfagarasan,cai ferate,metrou,etc,etc.anumiti specialisti si masinile erau purtati de la un santier la altul.
de ce am enumerat toate aceste lucrari grandioase?
1.ca sa se vada ca unele din institutele si mari intreprinderi ale noastre n-au fost puse in stare de "adormire, ci practic au disparut.
2. ca sa se vada ca numai prin munca se forjeaza background de specialisti.specialistii direct de pe bancile scolii sau facultatii au doar o cultura generala de specialitate.urmeaza 5 ani de productie pt. specializare.nu asa era inainte: 2 ani stagiatura, rezidentiatul la medic(e si acum),sa.?
deci,daca vom da toate lucrarile la straini, de unde sa avem specialisti, de unde valuta(deficit bugetar mic)? daca nefiind competitivi nu exportam, cit mincam,macar sa producem in agricultura?indatoram numai pe next generation!
iar de autostrazi se vede nu suntem in stare, sa construim(decit 130km pif.2004).platim valuta,care nu o avem, pt.orice cui batut la straini.
trebuie o altfel de adoptare, cu lozinca draga unora "prin noi insine", dind tronsoane de autostrada fiecarui judet prin consiliul judetean.
ce mai, descentralizare, dar prin munca!
fost constructor
26 Sep, 2009 13:27
prin noi insine,cand?**
mini transporturilor(fost maxi) sa reactiveze proiectantii nostrii autohtoni dinainte de "89:IPTANA-Institutul de Proiectari Transporturi Auto Navale si Aeriene(avea sediul chiar in palatul mini transporturilor-a proiectat A1,aeroporturile, porturile, drumuri,atit in tara cit si prin alte tari),IPCF-Institutul de Proiectari Cai Ferate, sa ,constructorii nostrii:CCCF:Centrala Constructii Cai Ferate,TCDPPA-Trustul Constructii Drumuri Poduri Porturi si Aeroporturi,sa.toata ziua, buna ziua, licitatii cu firme straine de proiectare,constructii,receptie.pai, compania de autostrazi ca beneficiar, n-are nici macar diriginti de santier si comisie de receptie romana?cine sunt ceei care arunca banii(valuta, care nu o avem) asa pe fereastra, cind noi pe vremuri am facut lucrari similare, cu forte proprii.nu mai avem pic de mindrie,nici macar profesionala, ca sa nu mai vorbim de cea patriotica.mai nou,toata lumea "se pricepe" la autostrazi, ca si la fotbal, ca la agricultura.aici deja nu ne mai pricepem.dovada ca importam 80%,ruinind in datorie externa next generation,cind altadata asiguram in totalitate consumul intern de produse agricole si dadeam si la export.in plus, exportam si produse industriale complete, nu componente,ca acum!inlaturarea acestei anomalii trebuie sa fie preocuparea conducerii politice a tarii.ca nu se intimpla asa, e o singura explicatie-background-ul din ce in ce mai slab al acesteia si lipsa de aplecare si vointa, de documentare spre istoricul si traditiile noastre tehnologice de dinainte de "89, dar si big eroarea cum ca legea cererii si ofertei ar actiona spontan reglind totul de la sine.fals,ea regleaza,dar, in absenta unor mari dezechilibre,..in caz de mari dezechilibre,statul trebuie sa intervina masiv si inteligent..ori,deocamdata, suntem in criza economica=>rolul statului trebuie sa creasca nu numai la nivel strategic,ci si la nivel operativ prin companii de stat,inclusiv de constructii autostrazi! ex. "prin noi insine",inainte de anul 1900, inginerul roman Anghel Saligny(a carui stranstranepoti suntem) proiecta si executa podul de la cernavoda si Silozul din Portul constanta.iara,noi,noi,epigonii,cind?
asadar, inainte de "89 s-au construit autostrada A1 bucuresti-pitesti-110km si tronsonul fetesti -cernavoda-25km din autostrada A2.dupa "89, explozia transportului auto fiind evidenta, privatizind aproape toata industria si agricultura,sa au fost bani, iar daca socotim ca actualul executiv s-a angajat la 200 km*anx19ani,puteam avea inca 3800km de autostrada, dar noi ne-am mai ales cu cca.130km din autostrada A2 bucuresti-fetesti, pif in anul 2004. acestea fiind zise,in problema autostrazilor, sa nu mai dam vina pe greaua mostenire de dinainte de "89, deoarece de cca.20 de ani puteam construi 3800km de autostrazi,ori noi am construit doar 130km,iar in ultimii 4 ani, 0 km!
fost constructor
26 Sep, 2009 13:22
romanian discovery **
dupa cum se observa in ziua de azi,romania nu mai conteaza ca tara tehnologica,nici pt necesitatile ei:
1.nu mai stim sa producem complet nimic(decit componente),in afara de citeva sectoare :autoturisme dacia pitesti-sub licenta privatizat cu renault,citeva combinate siderurgice: galati-privatizat cu mital,tirgoviste,santiere navale pt export,imgb,privatizat in decadere mare,citeva combinate petrochimice-vindute si astea,sa.
2.bogatiile subsolului,au fost concesionate la straini
3.mai mult, intretinerea concesionata la straini:ex.apa nova si metrorex in bucuresti
4.agricultura, atomizata in mii de parcele,doar in citeva locuri: fc vaslui si inca citeva, s-au gasit intreprinzatori pt.mari suprafete.restul,agricultura de subzistenta pt.sateni(50% din popoulatie).zootehnia industriala aproape a disparut.
5.comertul se face mai mult cu produse din import:agricole si alimentare(prin moluri,carora nu li s-au pus conditii sa se aprovizioneze de la noi), aparatura electronica, haine,incaltaminte(industrie usoara),etc
6.nu mai producem, printre altele: tractoare,masini de teren,camioane si basculante grele, masini agricole, masini industrie alimentara,industrie usoara si grea s-au desfiintat si dat la fier vechi fabrici,combinate intregi.s-au desfiintat:institutele de proiectari judetene,centrele de proiectari sicercetari pt diferite echipamente,institutele centrale de cercetari si proiectari pe ramura
7.constructiile de dupa "89 au fost date la straini: autostrazi,doar buc-fetesti,pif 2004, a fost finalizata, restul merg f.greu:in ultimii 4 ani=0 km autostrazi.s-a dat ,la straini(pe valuta ,care n-o avem),inclusiv,proiectarea, executia,receptia, desi noi aveam intreprinderi specializate ca :CCCF,TCDPPA,sa, IPTANA pt.proiectare,diriginti de santier romani si IGSIC pt receptie si control, pt.asemenea constructii.
8.constructiile de locuinte le dezvolta asa zisii dezvoltatori (speculatori) internationali, care prin lacomia lor,alaturi de banci,au declansat actuala criza economica mondiala.o alta chestiune s-ar parea ca proiectele lor de blocuri,sa nu tin cont de gradul de seismicitate a bucurestiului si altor orase.
9.ce lucrari de constructii mai facem noi, sunt de mica intindere si adincime:asfaltari,apa canalizare la sate,fintini arteziene muzicale in fiecare oras mai mare,sa. etc,etc.
xxxxxxxxx
urmare acestei situatii in care si politicieni si presa parca sunt in anestezie generala(continua fuga dupa o tigla(mai mare sau mai mica) sau ceva, ca fostii ceapisti in anii "90,au indepartat oamenii cu backgroundul necesar,raminind numai epigoni-"simtiri reci, harfe zdrobite"), pt.a trezi spiritul antrepenorial si vocatia de constructor ale poporului nostru, popularizati din ziarele vremii,emisiuni tv, de la muzeul national istoricul realizarilor noastre tehnologice importante ca de ex:inainte de 1900 podul de la Cernavoda si portul constanta construite de ing.Anghel Saligny,avioane:Aurel Vlaicu,Vuia,Coanda sa.intre cele 2 razb.mondiale construirea de catre UCMResita si SNGalati a 2 submarine,sa, dupa "44: hidrocentrala si lacul Bicaz, Portile de Fier I,II,canalul dunare marea neagra,santierele navale,fabrici uzine,autostrada Buc-Pitesti,cvartale blocuri locuinte,poduri peste dunare, locomotive cu abur si electrice,nave si motoare navale,etc.se poate si prin tvr,o emisiune stil discovery-"romanian discovery".daca nu ne apucam de treaba serioasa organizata romaneasca de la "vladica la opinca", ne vom afunda tot mai mult in derizoriu si manele,fiind in pericol sa devenim in ordine,din societate in popor si din popor in populatie.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*:
04 Aug, 2011 00:18
am gasit in cele din urma pe wikipedia, dar la un nume sensibil diferit : coiciu, deci altfel decat este scris pe frontispiciul scolii, unde este scris cu `k`. in fine, este vorba de fapt de aceeasi persoana si am realizat ca este o mare personalitate ce a lucrat in administratia publica din Constanta sfarsitului de veac XIX si inceputului de veac XX....
16 Jul, 2011 22:08
va multumesc pentru acest articol. eu nu sunt din constanta, dar pentru ca am trecut des in aceasta vara prin cartierul koiciu si am vazut si o scoala cu acest nume, am incercat sa gasesc o minima informatie despre personalitatea dlui mihail koiciu si nu am gasit decat extrem de greu, acest articol si doar atat. banuiesc ca toata conducerea scolii ar fi fericita ca turistii sa gaseasca mai usor informatii despre mentorul spiritual al scolii si nu trebuie decat sa posteze un articol dansul, pe wikipedia. sunt sigur ca cei de la scoala respectiva detin mai multe date si banuiesc ca ar dori sa stim si noi, asa, din dorinta de a nu trece prin cartier in nepasarea caracteristica zilelor noastre....
05 Sep, 2010 12:03
din pacate nu pot decat sa va dau dreptate ; si tatal meu este tot " un fost specialist din fosta industrie romaneasca " a lucrat pe mai toate santierele importante din tara , si el este dezamagit si scarbit de ce se intampla
26 Sep, 2009 20:45
pentru fost constructor: asteptam noutati de la dv. pareti a fi un mare cunoscator. aveti adresa mea de e-mail. emilian_ziua@yahoo.com
26 Sep, 2009 15:02
ps.la romanian discovery*** pana sa incepem noi history la "romanian discovery",ne-au luat-o altii inainte,ca de obicei in ultimul timp, cu mici realizari recente, ale lor, in tara noastra,cu reporteri romanasi, de-ai nostri.vezi , autostrada transilvania in http://www.adevarul.ro/articole/cluj-video-autostrada-transilvania-vedeta-pe-discovery-channel.html sau pe www://industrialjunkie-nl.discoverychannel.co.uk/aflevering.html.
26 Sep, 2009 14:09
In aceeasi postura de sarbatorita poate fi considerata si BISERICA "Sfintii Constantin si Elena " din orasul Harsova de Constanta ,deoarece se spune ca aceasta a fost sfintita in 1909, in prezenta REGELUI CAROL 1 si a familiel sale regale. Clopotul acestei biserici a fost turnat de bunicul meu patern,grec, SURMELIS CHIRIAC.
26 Sep, 2009 13:35
canalul dunare-marea neagra ** Cernavoda-Agigea-62km si Poarta Alba-Midia Navodari-27,5 km, intimplator am fost contemporan, ba chiar am participat la echiparea si probele ecluzelor. Lucrarea este 100% romaneasca: conceptie: IPTANA,ISPH,IPCF-Bucuresti,CCSITEH-timisoara,sa.executie senal si ecluze partea de betoane: Centrala Constructii Canal Dunare Marea Neagra,condusa de un dr.ing. general de armata, cu sediul la medgidia. Antreprizele de constructii si montaj pe teren Constanta(ICH-Cta),Basarabi(Murfatlar),Medgidia, Cernavoda,Agigea-Vulcan Bucuresti-protectii anticorozive porti,sa. Monteori:in ecluze energomontaj, pe teren multi altii. Furnizori masini constructii: iug Braila: excavatoare electrice cu cupa de 8mc,asimilate in conceptie proprie(1 sau 2 au fost import urss),alte excavatoare si masini de constructii de la braila,nicolina iasi,craiova,toata tara.Autocamioane raba 16t-brasov cu miile,autocamioane belaz de 50 t(urss), autocamioane Mirsa-sibiu de 50 t,autocamioane Mirsa-sibiu de 1o0 t, trailer miriapod mirsa de 160t,autobuze,microbuze-bucuresti,aro-cimpulung muscel,dacia-pitesti(nu suv-uri,atv-uri,jeep-uri),etc. echipamentele si podurile la canal au fost uzinate de catre Centrala Industriala de Utilaj Energetic Bucuresti(60 de salariati) prin intreprinderile: UCM resita(echipamentele de hidraulica grea de actionare a portilor),CM bocsa(poduri peste canal:cernavoda,Medgidia,valea dacilor,poarta alba si ovidiu,macarale portuare,echipament hidromecanic),SN-Constanta(portile petronsoane),IUT bistrita(batardouri), caransebes(idem),UM-timisoarasa,plopeni(pompe hidraulice),iut tirgoviste si moreni pt.alte 2 poduri:agigea si basarabi. au mai fost in senal si alti proiectanti si constructori de retele electrice,de apa, foraje,imnunatairi funciare,agricultura,etc. s-au dezafectat prin implozie de catre armata mari statii de pompe. armata a participat masiv in colaborare cu antreprizele de specialitate. tineretul avea santier national, participind nemijlocit la constructie.toate autobazele din judete au participat cu masini si soferi. lucrarile de prospectare la cdmn(62km) au inceput in 1973, in 1978 s-a infiintat beneficiarul: administratia cdmn agigea cu grupa de diriginti de santier pe fiecare sub lucrare. in 1982 a inceput montajul echipamentelor in ecluze, in 1983 se faceau probe cu apa in ecluze si in mai 1984,cdmn, a fost inaugurat. canalul poarta alba navodari a inceput in 1983 si a fost inaugurat in noiembrie 1987. ce am vrut sa spun cu istoria aceasta? canalul dunare marea neagra si PAMN nu s-au sapat manual cum se insinueaza de catre unii,care nu cunosc realitatea sau cauta sa o mistifice, in bascalie. a fost o lucrare de o tehnicitate si anvergura deosebita a inteligentei romanesti(ex la basarabi spre agigea exista un tronson de creasta cu adincimea sapata de 70m). el a urmat, firesc, altor constructii deosebite baraje,hidro si termocentrale,complexul de navigatie si hidroenergetic portile de fier I si II(in timpul canalului DMN), mine la suprafata,combinate siderurgice,chimice si de constructii de masini,uzine,constructii civile si industriale,porturi,aeroporturi,transfagarasan,cai ferate,metrou,etc,etc.anumiti specialisti si masinile erau purtati de la un santier la altul. de ce am enumerat toate aceste lucrari grandioase? 1.ca sa se vada ca unele din institutele si mari intreprinderi ale noastre n-au fost puse in stare de "adormire, ci practic au disparut. 2. ca sa se vada ca numai prin munca se forjeaza background de specialisti.specialistii direct de pe bancile scolii sau facultatii au doar o cultura generala de specialitate.urmeaza 5 ani de productie pt. specializare.nu asa era inainte: 2 ani stagiatura, rezidentiatul la medic(e si acum),sa.? deci,daca vom da toate lucrarile la straini, de unde sa avem specialisti, de unde valuta(deficit bugetar mic)? daca nefiind competitivi nu exportam, cit mincam,macar sa producem in agricultura?indatoram numai pe next generation! iar de autostrazi se vede nu suntem in stare, sa construim(decit 130km pif.2004).platim valuta,care nu o avem, pt.orice cui batut la straini. trebuie o altfel de adoptare, cu lozinca draga unora "prin noi insine", dind tronsoane de autostrada fiecarui judet prin consiliul judetean. ce mai, descentralizare, dar prin munca!
26 Sep, 2009 13:27
prin noi insine,cand?** mini transporturilor(fost maxi) sa reactiveze proiectantii nostrii autohtoni dinainte de "89:IPTANA-Institutul de Proiectari Transporturi Auto Navale si Aeriene(avea sediul chiar in palatul mini transporturilor-a proiectat A1,aeroporturile, porturile, drumuri,atit in tara cit si prin alte tari),IPCF-Institutul de Proiectari Cai Ferate, sa ,constructorii nostrii:CCCF:Centrala Constructii Cai Ferate,TCDPPA-Trustul Constructii Drumuri Poduri Porturi si Aeroporturi,sa.toata ziua, buna ziua, licitatii cu firme straine de proiectare,constructii,receptie.pai, compania de autostrazi ca beneficiar, n-are nici macar diriginti de santier si comisie de receptie romana?cine sunt ceei care arunca banii(valuta, care nu o avem) asa pe fereastra, cind noi pe vremuri am facut lucrari similare, cu forte proprii.nu mai avem pic de mindrie,nici macar profesionala, ca sa nu mai vorbim de cea patriotica.mai nou,toata lumea "se pricepe" la autostrazi, ca si la fotbal, ca la agricultura.aici deja nu ne mai pricepem.dovada ca importam 80%,ruinind in datorie externa next generation,cind altadata asiguram in totalitate consumul intern de produse agricole si dadeam si la export.in plus, exportam si produse industriale complete, nu componente,ca acum!inlaturarea acestei anomalii trebuie sa fie preocuparea conducerii politice a tarii.ca nu se intimpla asa, e o singura explicatie-background-ul din ce in ce mai slab al acesteia si lipsa de aplecare si vointa, de documentare spre istoricul si traditiile noastre tehnologice de dinainte de "89, dar si big eroarea cum ca legea cererii si ofertei ar actiona spontan reglind totul de la sine.fals,ea regleaza,dar, in absenta unor mari dezechilibre,..in caz de mari dezechilibre,statul trebuie sa intervina masiv si inteligent..ori,deocamdata, suntem in criza economica=>rolul statului trebuie sa creasca nu numai la nivel strategic,ci si la nivel operativ prin companii de stat,inclusiv de constructii autostrazi! ex. "prin noi insine",inainte de anul 1900, inginerul roman Anghel Saligny(a carui stranstranepoti suntem) proiecta si executa podul de la cernavoda si Silozul din Portul constanta.iara,noi,noi,epigonii,cind? asadar, inainte de "89 s-au construit autostrada A1 bucuresti-pitesti-110km si tronsonul fetesti -cernavoda-25km din autostrada A2.dupa "89, explozia transportului auto fiind evidenta, privatizind aproape toata industria si agricultura,sa au fost bani, iar daca socotim ca actualul executiv s-a angajat la 200 km*anx19ani,puteam avea inca 3800km de autostrada, dar noi ne-am mai ales cu cca.130km din autostrada A2 bucuresti-fetesti, pif in anul 2004. acestea fiind zise,in problema autostrazilor, sa nu mai dam vina pe greaua mostenire de dinainte de "89, deoarece de cca.20 de ani puteam construi 3800km de autostrazi,ori noi am construit doar 130km,iar in ultimii 4 ani, 0 km!
26 Sep, 2009 13:22
romanian discovery ** dupa cum se observa in ziua de azi,romania nu mai conteaza ca tara tehnologica,nici pt necesitatile ei: 1.nu mai stim sa producem complet nimic(decit componente),in afara de citeva sectoare :autoturisme dacia pitesti-sub licenta privatizat cu renault,citeva combinate siderurgice: galati-privatizat cu mital,tirgoviste,santiere navale pt export,imgb,privatizat in decadere mare,citeva combinate petrochimice-vindute si astea,sa. 2.bogatiile subsolului,au fost concesionate la straini 3.mai mult, intretinerea concesionata la straini:ex.apa nova si metrorex in bucuresti 4.agricultura, atomizata in mii de parcele,doar in citeva locuri: fc vaslui si inca citeva, s-au gasit intreprinzatori pt.mari suprafete.restul,agricultura de subzistenta pt.sateni(50% din popoulatie).zootehnia industriala aproape a disparut. 5.comertul se face mai mult cu produse din import:agricole si alimentare(prin moluri,carora nu li s-au pus conditii sa se aprovizioneze de la noi), aparatura electronica, haine,incaltaminte(industrie usoara),etc 6.nu mai producem, printre altele: tractoare,masini de teren,camioane si basculante grele, masini agricole, masini industrie alimentara,industrie usoara si grea s-au desfiintat si dat la fier vechi fabrici,combinate intregi.s-au desfiintat:institutele de proiectari judetene,centrele de proiectari sicercetari pt diferite echipamente,institutele centrale de cercetari si proiectari pe ramura 7.constructiile de dupa "89 au fost date la straini: autostrazi,doar buc-fetesti,pif 2004, a fost finalizata, restul merg f.greu:in ultimii 4 ani=0 km autostrazi.s-a dat ,la straini(pe valuta ,care n-o avem),inclusiv,proiectarea, executia,receptia, desi noi aveam intreprinderi specializate ca :CCCF,TCDPPA,sa, IPTANA pt.proiectare,diriginti de santier romani si IGSIC pt receptie si control, pt.asemenea constructii. 8.constructiile de locuinte le dezvolta asa zisii dezvoltatori (speculatori) internationali, care prin lacomia lor,alaturi de banci,au declansat actuala criza economica mondiala.o alta chestiune s-ar parea ca proiectele lor de blocuri,sa nu tin cont de gradul de seismicitate a bucurestiului si altor orase. 9.ce lucrari de constructii mai facem noi, sunt de mica intindere si adincime:asfaltari,apa canalizare la sate,fintini arteziene muzicale in fiecare oras mai mare,sa. etc,etc. xxxxxxxxx urmare acestei situatii in care si politicieni si presa parca sunt in anestezie generala(continua fuga dupa o tigla(mai mare sau mai mica) sau ceva, ca fostii ceapisti in anii "90,au indepartat oamenii cu backgroundul necesar,raminind numai epigoni-"simtiri reci, harfe zdrobite"), pt.a trezi spiritul antrepenorial si vocatia de constructor ale poporului nostru, popularizati din ziarele vremii,emisiuni tv, de la muzeul national istoricul realizarilor noastre tehnologice importante ca de ex:inainte de 1900 podul de la Cernavoda si portul constanta construite de ing.Anghel Saligny,avioane:Aurel Vlaicu,Vuia,Coanda sa.intre cele 2 razb.mondiale construirea de catre UCMResita si SNGalati a 2 submarine,sa, dupa "44: hidrocentrala si lacul Bicaz, Portile de Fier I,II,canalul dunare marea neagra,santierele navale,fabrici uzine,autostrada Buc-Pitesti,cvartale blocuri locuinte,poduri peste dunare, locomotive cu abur si electrice,nave si motoare navale,etc.se poate si prin tvr,o emisiune stil discovery-"romanian discovery".daca nu ne apucam de treaba serioasa organizata romaneasca de la "vladica la opinca", ne vom afunda tot mai mult in derizoriu si manele,fiind in pericol sa devenim in ordine,din societate in popor si din popor in populatie.