Comoara de la Garvan

Continua jefuirea tezaurului istoric

Politistii din cadrul IPJ Tulcea au descoperit, joi, in localitatea Garvan, 23 monede din perioada bizantina si un vas din ceramica din secolul al XIX-lea * Vasul cu monezi fusese gasit intamplator de catre trei localnici in momentul in care sapau un beci * Persoanele in cauza si-au insusit aceste bunuri care trebuiau redate patrimoniului national * Micul tezaur este format din patru monede habsburgice din aur din secolul XVIII, noua monede otomane din aur din secolul XVIII, doua monede otomane de dimensiuni mari din argint din secolul XVIII, patru monede habsburgice din argint din secolul XIX, doua monede din argint din secolul XIX, doua monede rusesti din argint din secolul XIX * Vasul din ceramica urmeaza a fi predat Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Tulcea * La finele lunii mai, politistii au mai descoperit la Enisala si Sarichioi o alta comoara alcatuita din cinci monede otomane din aur, 63 monede din argint de dimensiuni mari, 61 monede din cupru de dimensiuni medii si 1384 monede din argint de dimensiuni mici

Echipa condusa de inspectorul principal Catalin Coman, ofiter specialist in protejarea patrimoniului national, din cadrul IPJ Tulcea, urmarind o informatie obtinuta, a descoperit, joi, in localitatea Garvan, 23 monede din perioada bizantina si un vas din ceramica din secolul al XIX-lea. Vasul cu monezi fusese gasit intamplator de catre trei localnici in momentul in care sapau un beci. Inspectorul principal Lucian Tugui, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului Tulcea, ne-a declarat ca persoanele in cauza si-au insusit aceste bunuri care trebuiau redate patrimoniului national. Micul tezaur, format din patru monede habsburgice din aur din secolul XVIII, noua monede otomane din aur din secolul XVIII, doua monede otomane de dimensiuni mari din argint din secolul XVIII, patru monede habsburgice din argint din secolul XIX, doua monede din argint din secolul XIX, doua monede rusesti din argint din secolul XIX si vasul din ceramica din secolul XIX urmeaza a fi predat Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Tulcea. In felul acesta, datorita activitatii politistilor, o importanta comoara formata din monede bizantine si otomane a fost redata patrimoniului national de catre politistii tulceni.Monede din patrimoniu la tot pasulAceasta nu este insa decat o continuare a activitatii politistilor tulceni in acest domeniu. La finele lunii mai, in urma unei actiuni desfasurate in localitatile Enisala si Sarichioi impreuna cu reprezentantii Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu pe linia protejarii patrimoniului arheologic, au efectuat mai multe descinderi domiciliare, fiind recuperate, de la noua persoane, cinci monede otomane din aur, 63 monede din argint de dimensiuni mari, 61 monede din cupru de dimensiuni medii, 1384 monede din argint de dimensiuni mici, toate din secolul XVIII, precum si cinci monede de argint habsburgice de dimensiune mare. Toate monedele au fost descoperite intamplator in data de 13 mai anul acesta pe raza localitatii Enisala, fiind susceptibile a face parte din patrimoniul cultural national, categoria Tezaur (fond), fiind detinute fara drept de cele noua persoane care intentionau sa le valorifice unor traficanti de astfel de obiecte.Avertismente in vanActiunile de jefuire a tezaurului istoric national nu sunt singulare. Cotidianul ZIUA de Constanta a atras atentia in mai multe randuri asupra existentei unor retele de traficanti de monede din zona Enisala, acestia fiind dotati cu aparatura ultrasofisticata pentru cautarea de tezaure istorice. Unul dintre atacurile savarsite de acestia a avut loc in urma cu aproape doua luni in urma, cand doua morminte din perioada medievala, situate in apropiere de Cetatea Enisala, au fost distruse de cateva persoane care, chipurile, au incercat sa ia pamant din perimetrul protejat.Explicatia prin care se incerca acreditarea ideii ca erau niste amarati nevoiasi care cauta sa-si faca vreo suta de chirpici pentru construirea unei maghernite constituie doar praf aruncat in fata credulilor, pentru ca specialistii spun cu totul altceva. Nu este imposibil ca aceasta lucrare sa fi fost executata de cautatorii de comori, care sa fi stiut ca acolo exista astfel de morminte, de unde ar fi putut da marea lor lovitura, mai ales ca activitatea lor este inca intensa, nerecunoscuta de politisti, dar stiuta de localnici. Cei care sustin aceasta teorie exclud doar intamplarea in acest caz, pusa pe seama unor saraci. Asa-zisii chirpicari nu ar fi avut vreun utilaj mecanic cu care sa efectueze excavatia, stiindu-se ca acestia de regula se aseaza cu intreaga activitate, constituita ca o colonie, cat mai aproape de locul de munca, deci acolo unde este si pamant, si unde se gaseste, sau se poate aduce usor apa.Locuitorii care traiesc prin zonele fostelor cetati antice de la Isaccea, Enisala, Murighiol sau Slava Rusa spun ca aici inca mai exista jefuitori de antichitati, care cauta cu ajutorul detectoarelor de metale monede antice sau podoabe din aceste perioade istorice. Specialistii in domeniu sustin ca de mare pret sunt obiectele din metal din perioada romana care se vand cu sute de euro bucata, cele mai cautate fiind monedele, bijuteriile din metal sau obiectele de cult. Aceiasi specialisti mai spun ca in zona sunt constituite adevarate retele in aceasta afacere, iar in judetul Tulcea, dar si in imprejurimi, exista cel putin cinci-sase grupuri de cautatori prin santierele arheologice care dispun de detectoare sofisticate de metale. La randul lor, acestia sunt in legatura cu retelele de vanzari in strainatate ale respectivelor obiecte.