Sentinta-unicat a judecatorului Maris

Nu mai puţin de 34 de agenţi ai Poliţiei Rutiere Constanţa, suspectaţi de comiterea unor fapte de corupţie, vor fi despăgubiţi cu câte 250 de milioane de lei vechi fiecare, reprezentând despăgubiri morale, în baza sentinţei-unicat pronunţate de judecătorul Beatrice Mariş, din cadrul Tribunalului Constanţa. ZIUA de Constanţa vă dezvăluie motivele care au stat la baza deciziei de despăgubire a poliţiştilor cu 850.000 de lei, precum şi considerentele avute în vedere de instanţă la pronunţarea soluţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 1129/17.06.2010, Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea formulată de 34 dintre poliţiştii care au ţinut prima pagină a ziarelor, în urmă cu un an, când dosarul „mafia de la Rutieră" a ajuns în presă. Hotărârea instanţei constănţene a făcut valuri în mediile avizate şi este considerată, cel puţin până la acest moment, drept o sentinţă-unicat. Surse informate susţin că nu este exclus ca hotărârea să fie luată drept model şi invocată în acţiuni similare, inclusiv la alte instanţe din ţară. Cei 34 de „beneficiari" ai sentinţei Tribunalului sunt agenţii Andrei Bogdan Călugăru, Liviu Iulian Conduleţ, Cosmin Cristian, Marian Drăguţ, Paul Mihail Ciolpan, Marius Ivan, Ervin Tulei, Alexandru Ivanov, Daniel Cociu, Alexandru Ianţoc, Răzvan Viorel Ţigănuş, Cornel Ionuţ Drăghici, Anatoli Trifanov, Marian Gabriel Ciubotaru, Bogdan Lucian Cojocaru, Ciprian Enache, Gheorghe Gabriel Rădulescu, Mihai Alexandru Manea, Marian Adrian Chisoiu, Gigi Cristian Ruşescu, Daniel Andrei Mircea, Elvin Cadîr, Dumitru Iulian Maxim, Enis Vuap, Cristian Nazarovici, Romeo Georgian Gănuţ, Ion Zorilă, Edvin Osman, Cristina Vihodiţă, George Busuioc, Florin Marius Bîlcă, Gheorghe Costea, George Eduard Niţuleac şi Răzvan Sucrtu. Cei 34 de poliţişti au dat în judecată Ministerul Public, după ce în presa centrală şi locală au apărut rezoluţia de începere a urmăririi penale împotriva lor, dar şi propunerea de arestare formulată pe numele unora dintre ei, acte în care le erau menţionate datele personale.

Actele de urmărire, nelegale

În hotărârea care le-a dat dreptate poliţiştilor se arată că „Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a comunicat către presa locală şi centrală cele două acte din dosarul penal nr. 368/P/2009, Rezoluţia de începere a urmăririi penale, din data de 01.06.2009 şi Propunerea de arestare formulată în cauză, acte în care erau inserate toate datele de identificare ale reclamanţilor şi descrierea amănunţită a faptelor de natură penală săvârşite, acte ce au fost postate de site-urile ziarelor locale Cugetliber.ro şi Ziuaconstanta.ro, putând fi accesate de orice persoană". De asemenea, judecătorii au mai reţinut faptul că instanţa Curţii de Apel a constatat, pe 6 august 2009, că actele de începere a urmăririi penale şi de punere în mişcare a acţiunii penale dispuse de procuror sunt lovite de nulitate absolută, „astfel că nu mai produc nici un fel de consecinţe juridice". În continuare, instanţa a mai arătat că „potrivit paragrafului 2 al art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţile fundamentale (...) se prevede că exerciţiul libertăţii de exprimare, ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru protecţia moralei, reputaţiei sau drepturilor altuia".

S-a încălcat prezumţia de nevinovăţie

După o analiză a prevederilor CEDO, judecătorul Beatrice Mariş, preşedintele completului care a analizat solicitarea poliţiştilor, a precizat că „raportând situaţia de fapt reţinută în cauză la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (...), instanţa apreciază că în cazul de faţă comunicarea celor două acte şi mediatizarea excesivă a cazului duc la încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a reclamanţilor". „Comunicarea de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa către mass-media locală şi centrală a celor două acte, în care sunt menţionate toate datele de stare civilă şi de identificare, acte care au fost publicate pe site-urile ziarelor şi care au putut fi vizionate de orice persoană, reprezintă o încălcare a obligaţiei de confidenţialitate şi de securitate a datelor reclamanţilor", a motivat judecătorul. În plus, instanţa a mai reţinut că prin acest demers s-a produs un prejudiciu poliţiştilor, comunicarea actelor „fiind de natură a afecta demnitatea, onoarea şi reputaţia acestora, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale". În acest context, se ridică întrebarea cum s-a oprit instanţa asupra sumei de 25.000 de lei din cele 50.000 de lei solicitate pentru fiecare poliţist, sumă menită să acopere prejudiciul suferit de reclamanţi. Suma este explicată astfel de judecător: „aspectele relatate de martori şi faptul că informaţiile în litigiu au provenit de la o instituţie publică centrală, care se bucură de o credibilitate mai mare, că aceeaşi instituţie a fost implicată în procedurile penale la care s-a făcut referire, că reclamanţii sunt persoane publice, îndeplinind funcţia de poliţişti, funcţie care impune respectarea legii şi că datorită acestui eveniment credibilitatea lor este pusă la îndoială iar dreptul reclamanţilor la viaţă intimă, familială şi privată a fost încălcat, determină instanţa să acorde reclamanţilor o despăgubire în cuantum de 25.000 de lei pentru fiecare, sumă ce acoperă prejudiciul suferit, celelalte pretenţii urmând a fi respinse, ca nefondate". Sentinţa-unicat poate fi atacată în apel, în termen de 15 zile de la comunicare.