Replica „Nu cred ca cel mai bun medic din Constanta e trenul spre Bucuresti”

Leacul subfinanţării sistemului sanitar nu o reprezintă descentralizarea, ci coplata. De altfel, politicul în sănătate este implicat în proporţie de 80%, iar autorităţile trebuie să înţeleagă că au o mare responsabilitate, este de părere managerul Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa, dr. Constantin Dina, care a declarat, în exclusivitate pentru „Replica”, faptul că „o gură de aer pentru sistemul sanitar ar reprezenta-o coplata” din care spitalele ar putea să-şi plătească spre exemplu utilităţile.

Reporter: Ce presupune descentralizarea în sănătate şi cine beneficiază de aceasta?

Constantin Dina: Descentralizarea în sănătate presupune transferul managementului medical şi administrativ de la Ministerul Sănătăţii către autorităţile locale. Principalii beneficiari ai descentralizării sunt constănţenii. Atâta timp cât acest management a fost transferat la autorităţile publice locale, ele trebuie să se implice atât în modernizarea spitalului, cât şi în creşterea calităţii actului medical prin investiţii directe în aparatură şi tehnică medicală şi modernizarea unităţilor sanitare. Rolul administraţiei publice locale este acela de a atrage fonduri europene printr-o serie de proiecte.

Rep: Prin descentralizare credeţi că situaţia din sănătate se va redresa?

Constantin Dina: Este important ca autorităţile să înţeleagă că au o mare responsabilitate. Este foarte importantă implicarea lor în sănătate şi populaţia poate să o sancţioneze prin neimplicarea la vot.

Rep: Care este procentul de implicare al factorului politic în sănătate?

Constantin Dina: Politica sanitară o face Ministerul Sănătăţii şi o implementează prin direcţiile de sănătate publică şi prin ordinele ministeriale şi legile care se dau în domeniul sanitar. Politica sanitară va exista tot timpul pentru că orice guvern va dori să facă politică sanitară după programul de guvernare pe care îl are. Este normal şi logic ca politicul să-şi pună amprenta în mod pozitiv asupra sănătăţii. Politicul în sănătate este implicat în proporţie de 80%. Dacă managerul spitalului colaborează foarte bine cu autorităţile locale e clar că va găsi şi sprijin pentru proiectele pe care intenţionează să le demareze în spital. Chiar dacă managerii sunt numiţi în funcţii de conducere pe criterii politice, nu cred că sănătatea se va politiza. Politicul nu numeşte angajaţii până la eşalonul 2 sau 3, de regulă îşi impune numai directorii şi directorii adjuncţi.

Rep: Actuala conducere a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a decis să comaseze secţiile, să reducă numărul de şefi de secţii şi numărul de angajaţi. Rămâne valabilă deviza conform căreia cel mai bun medic din Constanţa este trenul spre Bucureşti?

Constantin Dina: Am auzit şi eu de această deviză, dar nu vreau să cred că este adevărată. De fapt nu cred că cel mai bun medic din Constanţa e trenul spre Bucureşti. În Constanţa sunt destul de mulţi specialişti care sunt recunoscuţi atât în ţară, cât şi în străinătate şi chiar dacă au o problemă de comunicare cu pacienţii asta nu înseamnă că sunt specialişti proşti. Această problemă se răsfrânge şi asupra profesionalismului în sensul că unii te pun în postura de a spune că cel mai bun medic la Constanţa este trenul spre Bucureşti. Apanajul numirii şefilor de secţii aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean, iar Consiliul de Administraţie al spitalului nici nu a aprobat, dar nici nu a votat împotriva acestei liste pentru că numirea şefilor de secţii se face numai cu aprobarea domnului Nicuşor Constantinescu.

Rep: Interzicerea medicilor de a lucra simultan la stat şi la privat, în condiţiile în care salariile au fost diminuate cu 25%, va determina medicii buni să plece în străinătate?

Constantin Dina: Este păcat ca sistemul public să piardă profesionişti precum domnul profesor Vasile Sârbu sau alţi medici care se gândesc să plece, dar aşteptăm să vedem în ce va consta acest proiect. Pentru a menţine medicii buni în sistem, Ministerul Sănătăţii ar putea să-i motiveze cu prime sau ar putea să facă un sistem de bonusare de comun acord cu autorităţile publice locale. Dacă nu vor exista anumite avantaje pentru ca medicii să rămână în sistem, mare parte dintre ei vor pleca în străinătatea unde salariile sunt foarte bune.

Rep: Recent, Ministerul Sănătăţii a decis să concedieze directorii adjuncţi ai Direcţiei de Sănătate Publică. În prezent, cum se desfăşoară activitatea instituţiei pe care o coordonaţi?

Constantin Dina: Având în vedere că a fost aprobată o nouă organigramă, Ministerul Sănătăţii a decis să elibereze din funcţie pe cei 4 directori adjuncţi urmând ca în cursul acestei săptămâni să fie numite cele două persoane care vor îndeplini funcţiile de directori adjuncţi. Pentru a evita orice problemă în această perioadă nu s-au semnat contracte, iar actele pe parte financiar-contabilă sunt semnate de angajaţii din acel compartiment.

Rep: Care sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă sistemul sanitar şi ce soluţii s-ar putea găsi pentru remedierea lor? Dar la Constanţa cu ce probleme vă confruntaţi?

Constantin Dina: Sistemul sanitar este subfinanţat din cauza faptului că de pe urma unui plătitor beneficiază trei neplătitori. Adică o persoană achită dările către sănătate, dar sunt alte categorii scutite de la aceste plăţi cum sunt studenţii sau cei care nu au un loc de muncă şi care beneficiază gratuit de aceste servicii. O gură de aer pentru sistemul sanitar ar reprezenta-o coplata din care spitalele ar putea să-şi plătească spre exemplu utilităţile. Pe lângă coplata care va intra în vigoare în 2011 ar mai trebui ca noi să avem cultura prevenţioală de a ne face semestrial analizele pentru a preveni o boală. În spitalele constănţene ar trebui investit mai mult în condiţiile de cazare, aparatură şi tehnica medicală. Rolul managerului este acela de a face spitalul cât mai atractiv pentru ca pacienţii să nu fie puşi în postura de a pleca la Bucureşti.

www.replicaonline.ro