#Dobrogea145: Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Callatis

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta a organizat, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Expoziția „Dobrogea 145”, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea
Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum -  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 

Astăzi prezentăm Cetatea Callatis.

În urmă cu aproximativ 2400 de ani, grecii dorieni din Heracleea Pontica (un oraș din sudul Mării Negre) au ascultat sfatul oracolului din Delphi și au plecat pe coasta vestică a Pontului Euxin, pentru a întemeia aici o nouă colonie. Această cetate avea să poarte numele Callatis, un polis grecesc cu o istorie extraordinară și ale cărui ruine sunt astăzi suprapuse de orașul modern Mangalia.

Cetatea a fost întemeiată, cel mai probabil, în secolul al IV-lea î.Hr., ctitorirea fiind dovedită și de vestigiile arheologice descoperite până în prezent. Se pare că această întemeiere a fost făcută în timpul regelui macedonean Amynthas al III-lea, bunicul celebrului Alexandru cel Mare. O altă ipoteză propusă de specialiști este cea a relocării. Potrivit acesteia, Callatis ar fi fost întemeiată inițial în sec.VI î.Hr., mai la sud (probabil în zona Bulgariei de astăzi) și apoi relocată în sec. IV î.Hr., pe locul Mangaliei de astăzi. 

Perioada elenistică a fost una glorioasă pentru istoria Callatisului antic, o epocă în care orașul dorian s-a dezvoltat foarte mult, ajungând un mare polis, cu ziduri impresionante, o așezare care își bătea propria monedă. Povestea sa a continuat și în vremea stăpânirii romane, când s-a remarcat ca unul dintre marile centre economice din Vestul Pontului.

Vestigiile ce ne vorbesc despre istoria cetății pot fi admirate în incinta frumosului Muzeu de Arheologie Callatis, iar o parte dintre ruinele vechiului oraș pot fi văzute într-o scurtă plimbare prin moderna Mangalia. Sectorul Poarta de Nord păstrează porțiuni ale vechiului drum ce pleca spre Tomis, Via Pontica, și pe care poți vedea încă urmele vechilor care încărcate cu bunuri și produse. În același sector se păstrează ruinele unui templu închinat fie lui Dionysos, fie marelui erou Herakles.

S-a păstrat, de asemenea, un sector ce cuprinde parte a zidului de incintă de epocă romană, dar și ruinele unei basilici și cele ale unei locuințe legate de lăcașul de cult. O altă zonă ce spune povestea orașului antic este Cartierul Sudic, cu locuințe de secol V-VI d.Hr. și ale cărui ruine au fost conservate la subsolul unui modern hotel.

Povestea Callatisului nu ar fi completă dacă nu am vorbi despre Mormântul cu Papirus, un monument funerar unic. Descoperit întâmplător pe 18 mai 1959, acesta a fost datat în epocă elenistică, mai exact undeva la jumătatea secolului IV î.Hr. În interior au fost descoperite osemintele unui bărbat, iar în mâinile acestuia se găsea un papirus.

Din păcate, la deschiderea mormântului, din cauza schimbării bruște de mediu, papirusul practic s-a fărâmițat. S-a stabilit totuși că textul era scris în limba greacă, cu o cerneală brună. Deasupra acestui mormânt era ridicată o movilă din pământ, mărginită de un ring de piatră, fapt ce dovedește importanța celui îngropat aici. Cu certitudine, decedatul a fost o persoană de vază a orașului, un literat, care probabil a îndeplinit și diverse misiuni diplomatice pentru cetate. Papirusul este format astăzi din 154 de fragmente ce continuă a fi studiate, în încercarea de a-i fi descoperite tainele.

Anticul oraș Callatis și-a încheiat existența în sec. VII d.Hr., însă doar crâmpeie din existența sa au fost deslușite. Viitorul poate aduce noi surprize, noi descoperiri cu ajutorul cărora se vor putea afla noi povești adevărate ale vechii colonii doriene...
 
 
Citește și:  

Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului

LIVE VIDEO+TEXT Expoziția „Dobrogea 145” și la Constanța, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (GALERIE FOTO+VIDEO)