#Dobrogea145: Prof. univ. dr. Stoica Lascu, mesaj de Ziua Dobrogei

Cu ocazia aniversării a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, prof. univ. dr. Stoica Lascu a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 
„Dobrogea, «fiica răzleţită de la sânul Patriei-mume», e prispa României înspre largul lumii”
 
La a 145-a aniversare de la „Reintegrarea Dobrogei la viața românească” (cum titra în noiembrie 1928 oficiosul național-liberal „Viitorul”) e de relevat – pentru avizații cititori ai gazetei tomitane ce „combate” neînfricat, zilnic și de 23 de ani, cu profesionalism, onestitate civică și relevanță național-culturală, pe câmpul unei prese din ce în ce mai diluate și în continuă transformare – că publiciști și oameni politici ai vremii sesizau adecvat-istoricește semnificația actului de la 14 Noiembrie 1878.
 
Și, ca atare, ei foloseau pentru această parte, dintre Dunăre și Mare, a Etnogenezei noastre, Dacia Pontică (cum a denumit-o savantul Simion Mehedinți) – „o dependenţă naturală a Ţării Româneşti” (cum spunea la 1878 Mihai Eminescu) –, termeni adecuați istoricește; pe lângă, sporadic și în spiritul limbajului uzual al vremii, adjectivele „anexare”/„alipire” – sunt utilizate sintagmele „fiica regăsită”, „fiica răzleţită de la sânul Patriei-mume”, „redobândirea pământului pierdut”, „întruparea la Patria-mumă”, „reintrare în stăpânire românească”, „realipită patriei mume”, „reîncorporarea”, „Încorporarea Dobrogei cu România”, „Reintegrarea Dobrogei la viața românească” și altele din aceeași gamă semantică.
 
...Iar profesorul Ion Bănescu (1851-1909; primar la Constanței în primul deceniu al secolului al XX-lea), consemna la 1903 că „Pentru dezvoltarea noastră naţională, politică şi economică, Dobrogea e prispa României înspre largul lumii”...
 
Sursa foto: Ziua de Constanța

Citește și:  

Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului

#sărbătoreșteDobrogea