Sondaj Agenţia pentru Resurse Minerale în Constanța Cetăţenii doresc să fie mai bine informaţi despre gazele de şist

„Peste 60% dintre cei intervievaţi susţin că sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenţionale - gaze de şist, la activităţile de explorare şi exploatare, avantaje şi dezavantaje", potrivit unui comunicat al ANRM, citat de Mediafax.

 

Sondajul a fost realizat în zonele în care sunt situate perimetrele cu potenţial de gaze de şist, respectiv judeţul Constanţa (oraşul Constanţa şi comunele Costineşti şi Limanu) şi judeţul Vaslui (Bârlad şi comunele Iana, Pungeşti, Ştefan cel Mare şi Băceşti).

 

În ambele zone s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările iniţiale sunt direct lucrări de exploatare. De asemenea, peste 50% din cei intervievaţi au firmat că nu ştiu care este durata etapei de explorare (între 3 şi 5 ani) în urma căreia se stabileşte dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective.

 

Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj au spus că nu ştiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% au afirmat că nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Întrebaţi care sunt avantajele explorării/exploatării, peste 40% au declarat că nu ştiu. Un procent de 47% susţine că nu a existat o informare corectă până în acest moment în spaţiul public.

 

În ceea ce priveşte sursele de informare, aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi consideră că Primăria ar trebui să informeze cetăţenii cu privire la activităţile care vizează explorarea. Următoarele instituţii menţionate sunt Guvernul şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În opinia celor care au răspuns sondajului, experţii din cadrul ANRM ar fi cei mai în măsură să informeze corect despre gazele de şist.

 

Sondajul face parte din campania de informare şi dezbatere publică pe tema gazelor de şist realizată de ANRM, cu sprijinul Comisiei Europene, în perioada iulie-noiembrie 2013.

 

Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susţin că accesarea zăcămintelor, mai greu de extras faţă de zăcămintele tradiţionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.

 

România se situează pe locul al treilea în Europa după rezervele recuperabile de haze de şist, după Polonia şi Franţa. Această cantitate ar putea să acopere consumul naţional de gaze pentru 100 de ani.