Zeci de proiecte ilegale de construcţii în Delta Dunării

Asociația Salvați Dunărea și Delta (SDD) susţine că la nivelul Deltei Dunării există zeci de proiecte de construcție care nu întrunesc condițiile prevăzute de Regulamentul de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării, potrivit unui comunicat de presă.

Asta în contextul în care săptămâna trecută, Comisia Europeană a solicitat României să se ocupe de anumite aspecte necorespunzătoare ale protecţiei mediului din zona Sulinei şi a Deltei Dunării - una dintre cele mai importante zone umede ale Europei.

În plus, astăzi se împlinesc 20 de ani de când România a semnat, la Ramsar, în Iran, Convenţia asupra Zonelor Umede, un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă.

În acest sens, SDD consideră că iminența trecerii la etapa contencioasă a procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană nu reprezintă o surpriză, având în vedere haosul în construcțiile din Delta Dunării.

Mai mult, „SDD semnalează o situație extrem de îngrijorătoare care poate avea efecte deosebit de grave asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, sit al patrimoniului mondial UNESCO. Este vorba despre netranspunerea în legislația locală a HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-Cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Documentul instituie reguli clare privind regimul construcțiilor pe teritoriul rezervației, urmârind dezvoltarea durabilă a zonei și protejarea tradițiilor și a patrimoniului local", potrivit comunicatului de presă.

Probleme grave în Delta Dunării

Astfel, printre principalele probleme cu care se confrunta Delta Dunării se numără lipsa reconstrucției ecologice în Lunca Dunării și în Delta Dunării, lipsa unui sistem integrat de management al deşeurilor (gunoaiele se ard sau se aruncă direct în apă). „Regulamentul Cadru de Urbanism pentru Rezervația Delta Dunării NU; peștele se braconează în proporție de 70% și nici un braconier NU este condamnat; turismul NU este sustenabil; NU există hartă cadastrală a Deltei Dunării; Noua Lege a Rezervației NU este avizată de doi ani; Grupul de lucru pe fonduri europene practic NU funcționează, vânătoarea NU este interzisă (se practică în aproape două treimi din suprafața Deltei Dunării), conducerea Rezervației NU este independentă (guvernatorul este subordonat politic președintelui CJ Tulcea și avizează la ordin concesionari către clienți ai CJ) și lista ar putea continua", susţine Liviu Mihaiu, preşedinte al SDD.

De la aderarea României la Convenţia de la Ramsar (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din ţară au fost desemnate situri Ramsar: Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).

Desemnarea unei zone umede ca parte a Convenţiei Ramsar este o recunoaştere a importanţei acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică şi a rolului lor multiplu în menţinerea calităţii mediului prin controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea ţărmurilor şi protecţia împotriva furtunilor, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menţinerea biodiversităţii, potrivit Administraţiei Naţionale Apele Române.