#DobrogeaDigitală: Lucian Iancu, actorul „plămădit din cele mai pure esenţe”

 
Astăzi, actorul Lucian Iancu împlinește 81 de ani.

Anul trecut, când a devenit octogenar, o petrecere surpriză, organizată de familie, prieteni și colegi din Teatrul de Stat, l-a emoționat până la lacrimi pe maestru, gala-surpriză fiind o încununare, cu flori, blitzuri şi aplauze, a unei vieți dedicate teatrului și publicului.
Actorul Lucian Spiru Iancu (pe care apropiații îl alintă Lulă) s-a născut pe 3 februarie 1940, la Constanţa. Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L.Caragiale - promoţia 1964. A debutat pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani, apoi a jucat la Teatrul din Piatra Neamţ, după care a devenit actor al Teatrului din Constanţa, al cărui director a fost în anii '80.

În volumul său, „Dulcea povară”, regretatul Jean Badea trece în revistă viața și activitatea lui Lucian Iancu și, chiar dacă, în final, îi reproșează lipsa de implicare în salvarea dramaticului constănțean, portretul este unul elocvent, plin de detalii savuroase.
 

„Este, poate, singurul actor constănţean dublat de un personaj dintre cele mai pitoreşti, mai bizare şi excentrice în acest spaţiu dăruit de Dumnezeu cu de toate, şi bune, şi rele. Un «vărsător» autentic, care răspândeşte cu generozitate în jurul său voioşie, desfătare, farmec şi, fără îndoială, talent. Mult talent.
Pus în «serviciul» unor nobile cauze artistice, dar, paradoxal, risipit cu degajare şi în tot felul de parascovenii de multe ori inutile. Gata de efort stoic, încordat, excesiv azi, pentru a se dedulci mâine cu lenea oblomovistă, deconcertantă.
Nu «moare» de dragul puterii, dar a fost directorul Teatrului Ovidius în trei mandate, caz rarisim în istoria instituţiei. În timpul primului directorat, în ajunul unor alegeri de deputaţi locali, pentru care candida pe acelaşi loc cu un alt director, Aurel Manolache, a realizat «performanţa» de a deturna un vapor (mineralier, dacă îmi amintesc bine ... ) de la destinaţia sa (Galaţi) şi a-l îndrepta spre Istanbul, unde îl aştepta libertatea spre care aspira de multă vreme! Dar şi o frumoasă turcoaică originară din Constanţa. Şi el, şi Scaleţchi, iniţiatorul acestei evadări, au fost osândiţi la ani grei de temniţă, după ce cochetaseră cu condamnarea la moarte ...
Lulă, cum i se spune prin teatru, este un actor plămădit din cele mai pure esenţe ... A creat peste 60 de roluri (Ianke din Take, Ianke şi Cadâr şi Tatăl din Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă, în câte două variante scenice), demonstrând cu pregnantă strălucire că îi sunt familiare atât registrul comic, cât şi cel dramatic. l-a plăcut însă să-şi prelungească vârsta copilăriei, altfel spus, s-a maturizat în ralanti, permiţându-şi în plină carieră scenică să abandoneze teatrul pentru un post de funcţionar, comod şi bănos, la Agenţia artistică a litoralului, ba, mai mult, să facă o figuraţie poznaşă la un carnaval, înfăţişându-l pe Bachus călare pe un butoi din calul alegoric al podgoriei Murfatlar ...
Dar, sub o înşelătoare aparenţă de superficialitate, se ascunde un bărbat însetat de cultură, posesor al unor lecturi de profunzime, cu un condei inspirat atunci când îşi propune să scrie un scenariu teatral, atras de regia artistică şi de apostolat (mai întâi la Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, apoi la Facultatea de Arte a Universităţii Ovidius).

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Sub o altă aparenţă, de jovialitate volubilă, tresare câteodată un orgoliu măsurat, dar ferm, cum a fost prin 1999, când s-a retras din distribuţia spectacolului Revizorul, după premieră şi după grele repetiţii în plină vară caniculară timp de câteva luni. Şi s-a retras nu dintr-un rol oarecare, ci din cel al primarului Anton Antonovici, a doua partitură principală a comediei lui Gogol...
A debutat în regia artistică încă din 1980, cu spectacolul Răzbunarea, iar după 1990 ritmul montărilor semnate de el a crescut ( George Dandin, Desculţ în parc, Sosesc deseară, Visul unei nopţi de iarnă, Take, Ianke şi Cadâr, La statuia lui Eminescu, Scene din viaţa lui Constantin cel Mare, Elixirul de dragoste, Ultima oră, Mamaia în costum de baie ... ). Cu o poftă de muncă surprinzătoare pentru cineva acuzat tot timpul de comoditate, a răspuns fără să stea pe gânduri şi invitaţiei venite dinspre Teatrul «Fantasio» de a regiza noua varianta scenică a comediei muzicale Săracu' Gică. Nea Lulă n-a avut niciun fel de complex faţă de copleşitoarea «moştenire» existentă în arhiva sentimentală a teatrului din bulevardul Ferdinand: spectacolul realizat de Ion Maximilian în 1969 şi reprezentat fără întrerupere, cu un fabulos succes, vreo 20 de ani...
Ar fi fost extraordinar ca istoria să se repete în lipsa acelor actori care atunci «au făcut legea» (Jean Constantin, Gelu Manolache, Mariana Cerconi, Coca Andronic, Fritz Braun şi ceilalţi comici care «au speriat Vestul»!).
Dar ... După cum se vede, regizorul Iancu are un program (dacă expresia aceasta, consacrată, nu devine în cazul lui cam pretenţioasă ...) destul de eclectic. Nu intrăm în amănunte, o vor face cronicarii de specialitate. Însă «oful» nostru, al constănţenilor care îl cunosc pe Lucian Iancu, este altul. Ne este dor de actorul Iancu, indiferent în regia cui va juca viitorul său rol.”


#citeşte mai departe în Dulcea povară,
#Dulcea povară,
#Autor Jean Badea

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

 
Sursa foto: Ilustrație din volumul „Dulcea povară, de Jean Badea
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Lucian Iancu, la 80 de ani - „jovial, petrecăreț, plin de duh”

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

652
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

634
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

835
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1032
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1564
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1624
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1861
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1675
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1601
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1479
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1970
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2350
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2545
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2854
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2811
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2564
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2531
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2685
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2804
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3461