#DobrogeaDigitală: Volumul „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor“, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Volumul „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor” cuprinde 80 de inscripţii greco-romane descoperite pe teritoriul Dobrogei, „această parte integrantă a lumii geto-daco-moesice, loc de roire îndepărtată, apoi, a Greciei antice iar, mai târziu, colţ frământat al imperiului roman şi al celui romano-bizantin de la graniţa Dunării de jos a acestor două stăpâniri”, după cum scrie, în prefaţa publicaţiei, acad. Constantin Daicoviciu, preşedinte – la acea vreme – a Secţiei de Știinţe Istorice a Academiei Republicii Populare Române.
 

 
Lucrarea este întocmită de un colectiv de autori care, în anul 1964, când apărea cartea, făceau parte din echipa de tineri cercetători ai Muzeului regional de arheologie din Constanţa, condus de Vasile Canarache (A. Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea şi A. Rădulescu), dar şi N. Gostar, conferenţiar al Universităţii din Iaşi.
Inscripţiile ce fac obiectul acestui volum vizează istoria fostei Sciţia Minor şi, mai cu seamă, cetăţile sale antice Tomis, Callatis, Dionysopolis. Ele sunt scrise în greacă şi latină, se referă la perioada dintre epoca elenistică până la sfârşitul epocii antice propriu-zise, aducând interesante contribuţii la cunoaşterea vieţii sociale, economice, politice, militare şi religioase ale societăţii din această regiune.
 

„Autorii nu au pretenţia de a fi descifrat, interpretat sau comentat desăvârşit monumentele publicate de ei. Ei şi-au dat, desigur, toată osteneala de a se fi apropiat cât mai mult de acel pium desiderium care e perfecta  prezentare a unui monument epigrafic sau iconografic antic. Meritul lor incontestabil e de a le fi pus după cum se cuvine la îndemâna tuturor specialiştilor.  Reproducerile fotografice bune ce însoţesc textul contribuie în cea mai mare măsură la aceasta”, după cum afirmă acad. C. Daicoviciu.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Autorii volumului tratează diverse vestigii marcate de inscripţii, unul dintre capitole fiind dedicat unei serii de documente epigrafice legate de monumentele funerare descoperite în timpul diferitelor lucrări edilitare pe teritoriul Dobrogei. La Constanţa, de pildă, s-au descoperit şi studiat nu mai puţin de 400 de morminte elenistice sau romane, multe dintre ele fiind sarcofage cu elemente decorative şi sculpturale, conţinând preţioase inventare funerare.
 
Cităm mai jos descrierea unuia dintre aceste importante vestigii descoperite la Tomis:
 

„Monumentele funerare prezentate completează numărul monumentelor funerare de marmură şi de piatră din Tomis, atestând totodată numărul mare al sarcofagelor folosite în acest oraş în epoca romană, în sec.II-III. Sarcofagul de marmură cu bustul defunctului este, alături de cel cu simboluri descoperit în 1931, cel mai important dintre toate câte se cunosc până acum.
 
Piesele sunt găsite în săpăturile din necropolă. În parte distruse din antichitate, ele ne întregesc aspectul jefuirii mormintelor şi al profanării monumentelor încă din prima jumătate a sec.III. Stela funerară găsită spartă şi refolosită pentru astupatul intrării într-un mormânt-firidă, a fost distrusă înainte de mijlocul sec.III, adică înainte de eventualele distrugeri provocate de goţi şi cu mult înainte de distrugerile pe care le-au făcut mai târziu creştinii monumentelor păgâne. Distrugerea sarcofagului de marmură spart în bucăţi mici pentru folosirea lui ca material de construcţie s-a produs în plină antichitate.
 
Textele epigrafice aduc interesante contribuţii prin onomastica lor şi prin unele probleme de limbă pe care le ridică. Tribul Оίνώπων este acum atestat pentru a doua oară, nicomedienii sunt atestaţi pe încă două inscripţii; toate aceste documente  ne ajută la studierea componenţei etnice a populaţiei din Tomis în sec.II-III.”

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Necropole elenistice la Tomis”, de Mihai Bucovală, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa