#Dobrogeaetnică: Laudatio Mehmet Niyazi (1878 - 1931)

Autor: prof. Echrem Gafar, reprezentantul Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” 
     
În fiecare an, la sfârșitul lunii noiembrie, tătarii din România comemorează trecerea în neființă a poetului tătar dobrogean Mehmet Niyazi, considerat poetul lor de suflet, simbol al definirii și conservării identității culturale și etnice, simbol al mișcării naționale tătare-crimeene, formator de conștiință națională.
 
Născut în 1878, în satul Așcilar (Vânători), com. Pecineaga, în apropiere de Mangalia, și-a dedicat întreaga activitate comunității tătare din România, până la moartea sa, în 29 noiembrie 1931. Părinții săi, Ismail și Azize, erau născuți în Crimeea, fiind nevoiți să emigreze, ca alți zeci de mii de tătari crimeeni, după Războiul Crimeii (1853 - 1856), ca urmare a presiunilor Rusiei țariste, dar și a oportunităților oferite de Imperiul Otoman tătarilor crimeeni.
 
Părinții, știutori de carte, l-au învățat încă de mic pe Niyazi să scrie și să citească, crescându-l cu povești despre Crimeea, patria de origine a tătarilor, și lupta lor pentru emancipare și libertate națională.
 
Mehmet Niyazi, a urmat clasele primare în satul natal, iar în 1889 întreaga familie a emigrat la Istanbul. Își va continua studiile urmând cursurile Școlii Pedagogice, pregătindu-se temeinic în domeniul limbii și literaturii turce, limbii persane, istoriei Imperiului Otoman, etc. Tot aici intră în contact cu ideile reformatoare ale  Junilor Turci, mișcare care milita pentru modernizarea tuturor structurilor Imperiului Otoman. Cu unul din fondatorii mișcării, medicul oculist Ibrahim Themo, va avea mai târziu, în România, o colaborare strânsă, locuind ambii în Medgidia, fiind și colegi la aceeași instituție, Seminarul Teologic Musulman.
  
La absolvirea Școlii Pedagogice, pleacă în Crimeea și se încadrează în învățământ. Pentru activitatea sa, intrând în vizorul poliției secrete țariste, este nevoit să se întoarcă la Istanbul.                                                                                                                                                                                                                                    În 1904, după moartea tatălui său, Niyazi se întoarce în Dobrogea și devine profesor de limbă și literatură turcă la Școala Musulmană din Constanța. Conștient că tătarii și turcii din România erau într-o stare dificilă, nereușind încă să se adapteze, pe deplin, noilor legi, reguli și cultură ale noului stat din care făceau parte după 1878, a decis să se implice în schimbarea acestei stări prin activitatea la catedră, dar și ca publicist.
  
În anii 1910 - 1914 a fost și directorul Școlii Musulmane din Constanța, ce funcționa pe str. Cuza Vodă. În 1916 a fost numit profesor de limbă și literatură turcă la Seminarul Teologic Musulman din Medgidia, instituție reprezentativă a comunității musulmane din România. Din cauza războiului, a început să predea aici abia din toamna anului 1919, după eliberarea Dobrogei de sub ocupația bulgaro-germană (oct.1916 - dec.1918 ) și întoarcerea sa din Crimeea.
 
În paralel cu activitatea didactică, desfășoară o intensă activitate publicistică. În 1909, a publicat ziarul ''Dobruca Sadası'' (Vocea Dobrogei), revistele ''Teșvik'' (Îndemnul, 1910-1911), ''Işık'' (Lumina, 1914-1915 ), ''Mektep ve Aile'' (Școala și familia, 1915-1916). Revista  ''Ișık'' este prima publicație din România tipărită la o tipografie cu proprietar tătar, ce funcționa la Medgidia.
   
Publicistica lui Mehmet Niyazi abordează toate temele de interes major ale comunității, informații despre istoria și geografia României și a Imperiului Otoman, prezentare de legi, norme, regulamente ale administrației locale și centrale...
 
La 26 dec. 1917, în Crimeea se formează Republica Populara Crimeea și Mehmet Niyazi este invitat în peninsulă unde, sprijinind noul stat tătar crimeean, a publicat ziarul ''Hakses'' (Vocea dreaptă), funcționând o perioadă și ca inspector al învățământului în zona Bahcesaray. În anul 1919 este nevoit să se întoarcă în România, după ce trupele bolșevice au ocupat Crimeea.
     
Poeziile sale au fost publicate în volumul  ''Sagış'' (Dor ,1931), apărut la Bazargic, în volumul ''Kırım Șiirleri'' (Poezii crimeene,1935), apărut la Constanța, volumul ''Ithafât'' (Dedicații, 1912) apărut la Istanbul, volum închinat unor personalități române și otomane. Poeziile sale au apărut și în volumul ''Kök Kitabı'' (Cartea albastră, 1919), volum antologic apărut la Istanbul. 
                                                                                                                                                                           Scrierile sala au fost principala sursă de inspirație a naționalismului tătar crimeean și au adus în conștiința tătarilor dobrogeni imaginea Patriei Mamă Crimeea (Anavatan Kirim) și a  Patriei Verzi (Yeșil Yurt )... În 1935, prin colectă publică, foștii săi elevi i-au construit un monument funerar în Cimitirul Musulman din Medgidia.        
                                                                   Mehmet Niyazi este și astăzi o mare personalitate a tătarilor crimeeni și simbolul luptei pentru libertatea Crimeii...                                                                                         
                                                                                                      

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#sărbătoreșteDobrogea: Dobrogea 140 de ani. \

#sărbătoreșteDobrogea: Dobrogea 140 de ani. "Etniile împreună pentru Dobrogea!" - O campanie de presă, în premieră, marca ZIUA de Constanța (document)

2979
#Dobrogeaetnică: Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

#Dobrogeaetnică: Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

4462
 #Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanța sărbătorește România și Dobrogea. Azi, celebrăm mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor  (galerie foto)

#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanța sărbătorește România și Dobrogea. Azi, celebrăm mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor (galerie foto)

4628
#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanţa omagiază personalităţile etniilor dintre Dunăre şi Marea cea Mare. 140 de ani de Dobrogea (galerie foto)

#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanţa omagiază personalităţile etniilor dintre Dunăre şi Marea cea Mare. 140 de ani de Dobrogea (galerie foto)

7166
#Dobrogeaetnică: Tedeum întru nemurire. „Stația istorică a unirii Dobrogei cu România“, unica pagină vie

#Dobrogeaetnică: Tedeum întru nemurire. „Stația istorică a unirii Dobrogei cu România“, unica pagină vie

1784
#Dobrogeaetnică: România 100. Dobrogea 140. Sărbătorind mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor dobrogene

#Dobrogeaetnică: România 100. Dobrogea 140. Sărbătorind mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor dobrogene

2132
Dobrogea mea, Dobrogea noastră, Dobrogea întregii Românii: Gândurile unui dobrogean de Ziua Dobrogei, 14 noiembrie 2018, la împlinirea a 140 de ani de la reintegrarea la patria-mamă

Dobrogea mea, Dobrogea noastră, Dobrogea întregii Românii: Gândurile unui dobrogean de Ziua Dobrogei, 14 noiembrie 2018, la împlinirea a 140 de ani de la reintegrarea la patria-mamă

2501
#Dobrogeaetnică: 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

#Dobrogeaetnică: 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

2308
#citeşteDobrogea: 152 de ani de la naşterea unui „autentic dobrogean“. Medalie instituită de ZIUA de Constanţa în memoria colonelului Marin Ionescu Dobrogianu

#citeşteDobrogea: 152 de ani de la naşterea unui „autentic dobrogean“. Medalie instituită de ZIUA de Constanţa în memoria colonelului Marin Ionescu Dobrogianu

1387
#Dobrogeaetnică: Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

#Dobrogeaetnică: Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

617
#Dobrogeaetnică: Mesajul prof. Constantin Vitanos, promotorul temei „Etniile împreună pentru Dobrogea!“

#Dobrogeaetnică: Mesajul prof. Constantin Vitanos, promotorul temei „Etniile împreună pentru Dobrogea!“

665
#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

809
#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

696
#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

673
#Dobrogeaetnică: Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

#Dobrogeaetnică: Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

812
#Dobrogeaetnică: Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

#Dobrogeaetnică: Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

868
#Dobrogeaetnică: Mesajul Simonei Halep, cea mai bună jucătoare de tenis din lume (video)

#Dobrogeaetnică: Mesajul Simonei Halep, cea mai bună jucătoare de tenis din lume (video)

764
#Dobrogeaetnică: Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

#Dobrogeaetnică: Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

433
#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis“

#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis“

833
#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, Annemarie Marina Czernack

#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, Annemarie Marina Czernack

703