#Dobrogeaetnică: „Meritul Dobrogean“ pentru Vasile Canarache (6 februarie 1896 - 4 august 1969)

Respectând tradiţia, şi anul acesta cotidianul ZIUA de Constanța a acordat 10 distincții „Meritul Dobrogean“, însoțite de această dată de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu”, cu care au fost recompensate 10 personalităţi ce şi-au pus amprenta asupra „modelului dobrogean“, prin contribuţia importantă la dezvoltarea şi consolidarea culturii dobrogene, în ţară şi în lume, iniţiativă unică în peisajul jurnalisticii locale.
 
Anul acesta, distincția „Meritul Dobrogean“ a fost acordată următorilor:
Vasile Canarache
Comandor Constantin Costăchescu
Ion Drugan
Jean Ionescu
Mihai Irimia
Garabet Kumbetlian
Contraamiral Horia Macellariu
Mehmet Niyazi
Preot Nicolae Paveliu
Simion Tavitian
 
Primul dintre aceștia a fost istoricul Vasile Canarache, al cărui Laudatio a fost redactat și citit de Ștefan Petrescu, cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Este Europene. Radu Canarache, nepotul marelui istoric (foto), a primit distincția „Meritul Dobrogean“.
 
Născut la 6 februarie 1896, la Galaţi, Vasile Canarache ajungea să fie atât de ancorat sufleteşte de Dobrogea, încât, la ora actuală, de numele lui se leagă edificii precum Acvariul, Muzeul de Artă, chiar şi Muzeul Callatis ori Edificiul Roman cu Mozaic.
El va începe să muncească încă de la vârsta de 12 ani, practicând diferite meserii, precum vânzător de ziare, băiat de prăvălie, corector la redacţia ziarului „Minerva“ din Bucureşti, organizator de spectacole, redactor la gazetele „Patria“, „Dacia“, „Adevărul“, „Dimineaţa“, iar la Constanţa va scoate, în 1916, ziarele „Victoria“ şi „Varda“.
 
În timpul Războiului Mondial, Vasile Canarache e înrolat în regimentul 13 artilerie şi pleacă pe front, urmând să lupte la Mărăşeşti şi Novorosisk.
Din 1949 a fost cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei, iar din 1957, director al Muzeului de Arheologie din Constanţa. În timp, a pus bazele Acvariului, ale Muzeului de Artă Plastică, ale Edificiului cu Mozaic Roman şi ale Parcului Arheologic din Constanţa, precum şi ale Muzeului Callatis din Mangalia.
A contribuit la descoperirea şi punerea în valoare a numeroase monumente istorice de pe teritoriul Dobrogei (printre care Băile Publice de la Tomis), având, în acelaşi timp, şi o intensă activitate publicistică. A iniţiat şi condus revista de istorie şi arheologie „Pontica“. Dincolo de săpăturile de la Tomis, Histria, Callatis sau Adamclisi, a făcut cercetări arheologice în Egipt, Grecia şi Bulgaria, iar multe dintre scrierile sale au fost publicate în reviste specializate din străinătate.