Valerian Petrescu - scriitor și publicist ce și-a dedicat textele frumuseților Dobrogei

VALERIAN PETRESCU (1898 - 1969)


Viața, activitatea și opera lui Valerian Petrescu


20 noiembrie 1898 - S-a născut în comuna Ștefănești, județul Ilfov. Părinții săi: Elena Constanța Hristea Ilie (1862-1932) - originară din București - și Enache Petrescu (1858-1941) - preot la Ștefănești (comună ce făcea parte, atunci, din județul Ialomița, acum - din Ilfov) și la Negru Vodă (comună lângă Călărași). Cei doi s-au căsătorit în 1880 și au avut zece copii, dintre care au trăit două fete și trei băieți.

Valerian este mezinul familiei. Acesta s-a căsătorit cu Maria Florica Găliceanu - născută la Călărași, pe 3 aprilie 1902 -, fiica Elenei și a lui Iancu Găliceanu, preot din Călărași. A mai avut un frate mai mare, Octavian Găliceanu, medic militar, decedat de tifos exantematic în Moldova, în 1917. Maria Florica Petrescu a fost casnică și a avut preocupări literare: a scris un volum de proză, un altul de poezii, patru piese de teatru, nepublicate. Aceasta a decedat pe 27 februarie 1958, la București. Împreună, au avut un singur băiat, Tiberiu-Arcadiu Petrescu, născut pe 18 ianuarie 1925, la Călărași, medic neurolog, căsătorit, în 1961, cu dr. Xenia Marinescu, cu care nu a avut copii.
 
1906-1911 - A urmat școala primară în comuna Ștefănești.

1911-1920 - a urmat Școala Pedagogică și Gimnaziul „Gheorghe Șincai“ din București și la Silistra, studiile sale liceale fiind întrerupte de Primul Război Mondial, în care a luptat ca voluntar în armata română în Moldova.

1920-1922 - A urmat, apoi, Facultatea de Drept din București. Secvențe din această perioadă sunt publicate sub forma de schițe, publicate în „Universul literar“.
 
1922-1924 - Și-a început activitatea de avocat la Călărași.

1924-1925 - Judecător substitut de procuror la Silistra.

1925-1929 - Ajutor de judecător și judecător la Hârșova.

1929-1941 - Judecător la Constanța.

1938-1939 - Președinte al Tribunalului la Constanța.

1941-1943 - Procuror și consilier la Curtea de Apel de la Babadag, a revenit la Constanța în 1943, la București (1942-1948).

1948-1949 - Funcționar și jurisconsult la Constanța și Hârșova. În 1949, a refuzat să judece învinuiri care i se păreau a fi ilegale, impuse de organele de partid din orașul Hârșova, a fost scos din magistratură și s-a angajat ca funcționar la MAT la Constanța și, din nou, București.

1951 - Valerian Petrescu a fost arestat în gara Palas și, după interogatorii dure, etichetat fiind ca „reprezentat al burgheziei ce a asuprit clasa muncitoare eliberată de exploatare“, a fost condamnat la trei ani de închisoare. A trecut prin lagărele de muncă de la Cernavodă, Galeș, Poarta Albă. După eliberare, a lucrat ca muncitor necalificat și, apoi, ca jurisconsult. A fost pensionat în 1959.

30 iunie 1969 - A decedat, la București, în urma unui al doilea infarct cardiac, fiind înmormântat la Călărași.
 
Activitatea literară a lui Valerian Petrescu cuprinde articole ziaristice publicate în
- „Neamul Românesc“ (Tranziții sociale, nr. 116, 26 mai 1921; Cum ne unificăm cu Ardealul?, nr. 3, 12. ian. 1924; 
- Examenele de capacitate ale magistraților, nr. 282, 11 dec. 1924; Un bilanț și o mângâiere, nr. 17, 23 ian. 1925; 
- Urme turcești în Cadrilater. Studii și documente (I), nr. 72, 29 mar. 1925/ și în „Analele Dobrogei“; Idem (II), nr. 75, 2 apr. 1925;
- Moscheia și cimitirul turcesc din Osman Facî, nr. 144, 28 iun. 1925;
- Cooperația și agricultura. Cronică economică și socială, nr. 162, 20 iul. 1925; Turtucaia, nr. 191, 27 aug. 1925;
- De la Silistra la Hârșova. Note de călătorie, nr. 1, 1 ian. 1926; Comitagiii, nr. 22, 29 ian. 1926; Biserica și Muzeul din Hârșova, 1926);
- „Poporul Românesc. Revistă pentru răspândirea culturii la sate“, București (M. Eminescu, 1932, p. 375-376; 
Un monument marelui Eminescu la Constanța/ iscălit P./, p. 379, 1932/ cu republicarea fotografiei machetei monumentului/).
 
De asemenea, a publicat schițe și nuvele, în care a descris peisajul dobrogean și impresii din această zonă, în „Analele Dobrogei“, revistă apărută la Cernăuți (Eminescu și Marea, XII, fasc. 1, 1931, p. 26); Urme turcești în Cadrilater, XII-XIV, 1932-1933, p. 53-56) și în reviste constănțene, precum „Gânduri de la Mare“ - revistă literară - (Patria lui Ovidiu, nr. 9-10, 1939;  Balcic,  nr. 1-3, 1940;  Peisaj dobrogean, nr. 1-4, 1941;  Iarnă dobrogeană, nr. 1-5, 1942), în „Pontice“ (Fata Morgana, nr. 3, 1939, p. 68-71;  Miholca,  nr. 1-4, 1940, p. 42-51;  Balcic,  nr. 5-8, 1940, p. 24-26;  Eminescu și Marea).
 
Semnătura lui Valerian Petrescu este prezentă și la nivel național, în reviste: „Universul literar“ (Ion Dragoslav, nr. 9-10, 1944;  Pădurea, nr. 10, 1944;  Mâța, nr. 12, 1944; Ali Gazi Pașa,  nr. 20, 1944; Heracleia, nr. 27, 1944; Coana Sița Filipeanu, 1944; Eminescu la marginea mării, 16 aug. 1934, p. - ediție de București -, nr. 17, 1934 - ediție de provincie) și „Semnal“ (Un erou/  Rubrica  Vorbe de clacă/, nr. 1075, 15 nov. 1945).
 
„Activitatea sa literară și culturală este legată de meleagurile dobrogene unde a trăit, cu unele întreruperi, timp de 30 de ani și pe care l-a descris în multe din însemnările și schițele sale, parțial încă nepublicate. A fost un iubitor și admirator al naturii, pasiune reflectată și prin preocupările sale de vânător.“


În acest sens, amintim și activitatea sa publicistică cu caracter cinegetic în: „Revista Vânătorilor“, București (Noțiuni despre vânătoare, nr. 5, 1928, p. 77-78;  Stârcul alb, nr. 3, 1929, p. 38-40;  Idem,  nr. 6, 1929, p. 108-110; 
- Pe baltă la vânătoare de pelicani, nr. 9, 1929, p. 152-163; Idem, nr. 10, 1929, p. 163-164;  Pe marginea unui articol polemic, nr. 8, 1930, p. 123-124; 
- Ceva despre baltă, nr. 10, 1930, p. 147-148; Legea pentru protecția monumentelor naturii, nr. 1, 1931, p. 2-3; 
- Altceva despre baltă, nr. 4, 1931, p. 58-59; A murit G. Bernea, nr. 1, 1932, p. 16; Grădina ecologică din Viena, nr. 2, 1932, p. 26-27; 
- Propuneri pentru ocrotirea lebedei,  nr. 3-5, 1932, p. 26-27;  Este nevoie de o nouă lege de vânătoare?, nr. 6, 1933, p. 1-2;
- Romanul unei vidre,  nr. 18-20, 1933).


În tabelul principalilor colaboratori, publicat în 1929, este menționat V. Petrescu. Se reproduce fotografia alături de alți colaboratori, în nr. din 5 mai 1929, p. 51 - număr jubiliar). În același sens, a publicat în „Carpații“, Cluj (Kynegeticos, nr. 5, 1927, p. 124-127). De altfel, Valerian Petrescu este autorul unui volum de eseuri de vânătoare, Kynegeticos, apărut la Ed. Adevărul, București, în 1937, având 261 de pagini, stilul acestuia asemănându-se cu cel al lui Sadoveanu.
 
Activitatea sa literară și publicistică a fost completată de susținerea, în toată țara, a cca 80 de conferințe având ca teme geografia, literatura și, fără îndoială… Mihai Eminescu.
 
În manuscris au rămas o serie de lucrări, precum volumele: Monumente ale naturii în România, 200 p.; Vadul Oii, viața romanțată a unei vulpi, 200 p.; traducerea romanului naturist Tarka, la loutre de Williamson; precum și articole-schițe: Ciorile, Despre doi pui de vulpe și despre doi braconieri, Domnul Prim, Ioan Roman, Efluviu, Mitică, Moment Eminescu, Istorisiri despre lupi și despre vânători etc.
 

Ridicarea statuii lui Eminescu la malul mării

În conștiința constănțenilor, numele lui Valerian Petrescu este legat de Comitetul „Pro Eminescu“ pentru ridicarea statuii poetului la marginea mării, al cărui secretar a fost, între 1931-1934, după decesul inițiatorului acestui proiect, prefectul I.N. Roman.
 
Între 1931-1933, activitățile culturale fuseseră orientate mai ales spre strângerea de fonduri necesare. În acest sens, Liga Culturală secția Constanța votează un prim fond bănesc în acest sens. Macheta monumentului este prezentată în primăvara lui 1931 de sculptorul Oscar Han. Monumentul este inaugurat pe 15 august 1934.
 
Valerian Petrescu este prezentat, peste ani, ca „un om tenace și întreprinzător“ în calitatea sa de secretar al Comitetului „Pro Eminescu“. Fiul său scrie despre Valerian Petrescu că, și de pe această poziție, tatăl său a desfășurat o intensă activitate culturală, ridicarea monumentului reprezentând pentru el „realizarea cea mai de seamă a vieții sale.


A păstrat o mare parte din arhiva Comitetului alcătuită din peste 100 scrisori de la personalități literare (M. Sadoveanu, T. Arghezi, T. Vianu etc.) atestând omagiul acestora către marele poet, a avut inițiativa elaborării și strângerii materialului literar pentru volumul omagial ce întrunește colaboratori de la N. Iorga, V. Eftimiu, Elena Văcărescu, Marta Bibescu, S. Mehedinți, N. Dragomirescu, I. Brătescu-Voinești, Hortensia Papadat-Bengescu, Cincinat Pavelescu, Barbu Lăzăreanu ș.a.


A invitat să colaboreze la acest volum și autori străini traducători ai poeziei eminesciene ca și pe traducătoarea engleză E. Sylvia Pankhurst, ziaristă, sufragetă și marcantă personalitate politică democrată, ce a participat la fondarea Partidului Comunist din Anglia și care a participat la festivitatea inaugurală a statuii de la Constanța, 15 august 1934, fiind găzduită de V. Petrescu în casa sa“. 

Acest volum este intitulat, simplu, Omagiu lui Eminescu, Ed. Universul, 1934, 180 p. A fost editat sub îngrijirea lui V. Petrescu, în calitate de secretar al Comitetului „Pro Eminescu“. În volumul amintit, Petrescu publică două articole: Eminescu și Marea, p. 95-107, și Cele două bronzuri pontice, p. 167-172.


Din această perioadă și legat de publicarea volumului datează și amiciția pe care familia Petrescu o leagă cu Martha Bibescu, așa cum o demonstrează corespondența publicată în revista „Manuscriptum“. De altfel, aceasta și publică în volumul amintit articolul  Poetul tinereții și al durerii.
 
 

Valerian Petrescu - membru al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor

Meritele lui Valerian Petrescu în ridicarea statuii lui Eminescu sunt recunoscute și de personalitățile literare ale României, care-i fac recomandări în vederea primirii sale la Fondul Literar.
 
Academicianul Perpessicius, 30 octombrie 1965: „Numele tov. Valerian Petrescu e strâns legat de ridicarea, la Constanța, în 1934, a monumentului EMINESCU, realizat de sculptorul O. Han. În perspectiva timpului scurs și a documentelor cuprinse în istoricul acestei realizări, meritul lui Valerian Petrescu apare și mai pregnant, întrucât nu e nici o mirare că numele său este singurul care a supraviețuit comitetului său și a devenit sinonim cu măreața întreprindere.


Luptele pe care Valerian Petrescu le-a dus de-a lungul a patru ani, fie pentru strângerea fondurilor, fie pentru realizarea «Omagiu lui Eminescu», editat cu acest prilej, cu colaborări eminente, atât din țară, cât și din străinătate sunt tot atâtea fapte de cultură și de litere, care cinstesc osârdia lui.


Lui Valerian Petrescu, înfruntând opoziția comitetului, se datorează îngăduința ca Sylvia Pankhurst să fie invitată la inaugurare, să ia cuvântul și să omagieze poezia socială a lui Eminescu și chiar să facă să i se publice în amintitul omagiu, traducerea poeziei «Împărat și Proletar».
 
Dar strădaniile de cultură și litere ale lui Valerian Petrescu nu se reduc numai la această grandioasă realizare, ce vădește cultul său pentru Eminescu, Valerian Petrescu e un vechi publicist, cum o dovedesc colecțiile unor periodice din trecu ca Neamul Românesc, Analele Dobrogei, Pontice sau de azi, precum Gazeta literară.


Valerian Petrescu e, după aceea, autorul unui volum de literatură cinegetică… și a două volume în manuscris și în curs de tipărire «Monumente ale naturii din țara noastră» și «Hoinar neobosit»… Literatura cu substrat științific și educativ are în Valerian Petrescu pe unul dintre artiștii ei de vocație.
 
Activitatea propriu-zis culturală a lui Valerian Petrescu e de a dreptul impunătoare. Posesor al atâtor cunoștințe și cu o experiență de viață atât de bogată, Valerian Petrescu e și un excelent conferențiar, cum dovedesc zecile de conferințe ținute de d-sa în toată țara, în cadrul C.S.C.A.
 
Pentru aceste fapte de cultură și de litere, sprijin cu toată convingerea și cu toată căldura admiterea tov. Valerian Petrescu în Fondul Literar…“

 

Descoperă articole scrise de Valerian Petrescu în „Analele Dobrogei!


Mihai Eminescu și Marea

Urme turceşti în Cadrilater

Figurinele magice de la Poiana şi captivii de pe reliefele de la Adamclisi



Citește și:

Judecătorul-literat Valerian Petrescu (galerie foto)

Valerian Petrescu, cel care a militat pentru ridicarea statuii lui Eminescu la Constanța (galerie foto)


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Vasile Bogrea - lingvist şi filolog, membru corespondent al Academiei Române

Vasile Bogrea - lingvist şi filolog, membru corespondent al Academiei Române

4590
Titus Cergău - învăţător și autor al unor cărţi şi articole dedicate legendelor Dobrogei

Titus Cergău - învăţător și autor al unor cărţi şi articole dedicate legendelor Dobrogei

4617
Ștefan Bezdechi - filolog şi traducător din marii poeţi antici, din filosofi greci şi latini

Ștefan Bezdechi - filolog şi traducător din marii poeţi antici, din filosofi greci şi latini

4667
Nicolae Iorga - istoric, critic literar, scriitor şi academician

Nicolae Iorga - istoric, critic literar, scriitor şi academician

1024
Nicolae Bănescu - istoric, cercetător și profesor, membru al Academiei Române

Nicolae Bănescu - istoric, cercetător și profesor, membru al Academiei Române

565
Ion Ionescu de la Brad - agronom, scriitor, membru de onoare al Academiei Române

Ion Ionescu de la Brad - agronom, scriitor, membru de onoare al Academiei Române

460
Constantin Brătescu - savant, pedagog şi scriitor, geograful Dobrogei

Constantin Brătescu - savant, pedagog şi scriitor, geograful Dobrogei

505
Alexandru Gherghel - avocat, poet şi jurnalist dobrogean, pasionat de cultură

Alexandru Gherghel - avocat, poet şi jurnalist dobrogean, pasionat de cultură

784
Alexandru Bilciurescu - poet, romancier, publicist și jurist dobrogean

Alexandru Bilciurescu - poet, romancier, publicist și jurist dobrogean

675
Alexandru Lascarov Moldovanu - scriitor și publicist, conferenţiar la Societatea de Radio

Alexandru Lascarov Moldovanu - scriitor și publicist, conferenţiar la Societatea de Radio

672
Alexandru Vlahuţă - profesor, prozator și poet

Alexandru Vlahuţă - profesor, prozator și poet

412
Dragoş Protopopescu - scriitor, poet, critic, filosof, profesor universitar

Dragoş Protopopescu - scriitor, poet, critic, filosof, profesor universitar

377
Grigore Sălceanu - dramaturg și poet, întemeietorul unui cenaclu literar la Constanța

Grigore Sălceanu - dramaturg și poet, întemeietorul unui cenaclu literar la Constanța

346
Ioan N. Roman - publicist, poet şi scriitor, co-fondator al „Societăţii culturale dobrogene“

Ioan N. Roman - publicist, poet şi scriitor, co-fondator al „Societăţii culturale dobrogene“

304
Ion Simionescu - geolog şi paleontolog, profesor și membru al Academiei Române

Ion Simionescu - geolog şi paleontolog, profesor și membru al Academiei Române

338
Krikor Zambaccian - colecţionar şi critic de artă, membru corespondent al Academiei Române

Krikor Zambaccian - colecţionar şi critic de artă, membru corespondent al Academiei Române

403
Lucian Predescu - istoriograf, scriitor, poet și publicist

Lucian Predescu - istoriograf, scriitor, poet și publicist

365
Mihail Straje - publicist, istoric literar, prozator, poet și traducător

Mihail Straje - publicist, istoric literar, prozator, poet și traducător

367
Nicolae N. Moroșan - geolog și arheolog, director al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală

Nicolae N. Moroșan - geolog și arheolog, director al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală

278
Pericle Papahagi - culegător de folclor și promotor al culturii aromâne

Pericle Papahagi - culegător de folclor și promotor al culturii aromâne

283