26 Feb, 2024 17:00
5421
„La orele 8,20, 8,40 şi 9 dimineaţa, în mod succesiv, au sosit din Bucureşti trenurile parlamentar, ministerial şi regal. Dintre membrii guvernului a sosit în localitate numai d. Vintilă Brătianu, dat fiind că dr. C. Anghelescu, dr. Lupu Inculeţ, Paul Anghelescu, Lapedatu şi G. Tătărăscu se aflau la Constanţa de 3 zile. Au mai sosit domnii N.Iorga, general Averescu, Octavian Goga, Tracu – Iaşi, general Moţoiu, precum şi un mare număr de parlamentari.
Cu trenul regal au sosit regina Maria, principele Nicolae, principesa – mamă Elena, principesa Ileana, regentul Gh. Buzdugan, I.P.S.S. Patriarhul dr. Miron Cristea, mitropolitul Nectarie al Bucovinei, Bălan al Ardealului, Gurie al Basarabiei şi episcopii Lucian al Romanului şi Cosma al Dunării de Jos.
După ce primarul municipiului Constanţa a ieşit înaintea oaspeţilor cu pâine şi sare, întreaga asistenţă a plecat la biserica episcopală unde s‘a oficiat de către patriarh, mitropoliţi şi episcopii prezenţi un serviciu divin.”
După aceasta, asistenţa a trecut în sala festivă a Cazinoului municipal, unde a avut loc o şedinţă solemnă la care au luat parte familia regală şi înalta regenţă.
Corul „Astrei“ intonează oda „Dobrogei“ şi şedinţa solemnă ia sfârşit. Se procedează apoi la deschiderea expoziţiei retrospective a Dobrogei şi a muzeului.
„În vestibul se mai afla şi o mică turmă de mistreţi împăiaţi, aparţinând Societăţii vânătorilor din Cernavodă. Expoziţia era structurată pe secţiuni: etnografică, a cultelor, a şcolii, secţia economică.
În secţiunea etnografică sunt şapte interioruri de case ţărăneşti din Dobrogea: camera mocănească cu pat, scrin, icoană, blindar, covoare, două manechine îmbrăcate în costume naţionale, fiecare obiect având o vechime mai mare de 50 de ani pentru a demonstra perenitatea elementului românesc. Camera macedo – română avea ca reprezentare costume de fârşeroţi, vatră, vase, obiecte de cult şi decorative, chilimuri, arme de apărare, o colecţie diversă, autentică.
Camera bulgară reprezenta o casă ţărănească din nordul Dobrogei cu câteva obiecte datate 1780, 1795,1838.
În dreapta e camera celor mai vechi locuitori ai Dobrogei numiţi dicieni, de pe malul drept al Dunării. Un răsboi de ţesut, roata, covorul de perete, costume, alesături; camera lipovenească predominând tapiţeria pastelată, năvodul şi samovarul.
Camera germană reprezintă locuinţa unei familii de stare materială mijlocie, sub inscripţia: „Podoaba casei e curăţenia; cinstea casei e ospitalitatea; binecuvântarea casei e evlavia; fericirea casei e mulţumirea“.
Camera turcească a fost aranjată de familia Mamut Celebi. Este o locuinţă pentru tineri însurăţei decorată cu perne, sofale, batiste şi gevrele; o colecţie de instrumente muzicale şi una se arme, inscripţii religioase.
În mijlocul secţiei etnografice, între cei doi stâlpi principali, podul de la Feteşti – Cernavodă – o miniatură susţinută cu numeroase fotografii. O expoziţie de covoare cu vechi motive olteneşti din secolul al XVIII-lea, şi cu motive persane, a fost concepută de Victoria Ştefu. Câteva hărţi – hidrografică, climaterică şi chiar a reţelei şcolare dobrogene – ocupă un perete întreg, cele mai multe concepute de prof.univ. Constantin Brătescu. Stampe şi vederi dobrogene din 1820, 1828, 1856 sunt expuse pe pereţi. Covoare realizate în închisorile oraşului sunt expuse pe pereţi. Ing. Jean Stoenescu – Dunăre, autorul unor ample studii privind canalul navigabil Cernavodă – Constanţa, expune o hartă în relief. Secţia cultelor cuprinde, alături de însemnele ortodoxiei: un iconostas, icoane vechi, odăjdii şi cărţi, simboluri ale cultelor mozaic, mahomedan, catolic, armean (gregorian).
Elevilor din toate şcolile oraşului li s-au rezervat trei săli. De la hărţi şi planşe la colecţii de mineralogie, herbare, insectare, aparate fizico – chimice, toate sunt confecţionare de clase de şcolari, ca într-o adevărată competiţie a celor mai inventivi.
Diverse industrii locale: „Energia“ (lucrări de turnătorie, strung ş.a), aparate de pulverizarea păcurii inventate şi construite de Constantin Munteanu, vase de menaj din aramă fabricate de Caraghioz I.D. şi Vladimir Siskof din Constanţa, sobe de teracotă din fabrica T.Manicatide, placaj de bazalt de la firma „Damadian“, miniatura hidroavionului „Getta“, industria pielăriei reprezentată de produsele „Tăbăcăriei româneşti“ şi a altor ateliere mai mici, industria de măsuri: basculă romană şi metri, etaloane de lemn şi oţel din fabrica „Stnaciu Bujoiu“. Un tablou reprezintă Banca Naţională în 1913 şi actualul palat al aceleiaşi bănci din Silistra. O pirogravură de Negruţ cu palatul Camerei de Comerţ Constanţa.
Fabrica de rahat Horen dă un tablou evolutiv al fabricării acestui produs din 1878 până la 1928. Elevul Anghel Ilie confecţionează din rahat harta judeţului Durostor.
În secţia artelor plastice, alături de machetele sculptorilor şi arhitecţilor premiaţi la concursul publicat pentru Monumentul realipirii şi Palatul Cultural al Dobrogei, expun lucrări – pictură în ulei, grafică – 20 de pictori bucureşteni şi 12 localnici.
În spaţiul care astăzi adăposteşte Acvariul, erau două secţiuni – una minieră, alta geologică. Secţia arheologică s-a dorit, în viziunea organizatorilor – Muzeul Naţional de Antichităţi – ca un început de muzeu local, exponatele fiind destinate secţiei regionale Constanţa, în formula pregătită înaintea de începerea războiului şi distrusă de acesta.
Ele evidenţiază în mod particular activitatea celor doi foşti directori ai Muzeului Naţional de Antichităţi – Grigore Tocilescu şi Vasile Pârvan.
Secţiunea prezintă în machetă monumentul triumfal de la Adamclisi, cetatea Tropaeum Traiani, cetăţile Ulmetum, Histria, Tomis, Callatis, Dionisopolis (Balcic), Axiopolis, secţia numismatică constituită din colecţiile particulare ale lui N.Roşculeţ, V. Petrescu Maria, dr. G. Severeanu, V. Cotovu“.
„Sub domnia marelui şi bunului Rege Ferdinand I al României Mari, astăzi 27 martie, anul 1927 în prezenţa: P.S. S. Gherontie, episcop al Tomisului şi Durostorului, şi a d-lor Andrei Popovici, prefectul judeţului Constanţa, Al. Atanasiu, preşedintele Curţii de Apel Constanţa, general Vlăescu, comandantul Diviziei a IX-a din Dobrogea, amiralul Gavrilescu, comandantul Diviziei de Mare, inspector şef Alexandrescu, C.N. Sarry, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie, Ion Bentoiu, primarul municipiului Constanţa, Ilie Mecu, preşedintele Sfatului Negustoresc, profesor Coriolan, directorul liceului „Mircea cel Bătrân”, Bucur Constantinescu, preşedintele Academiei Populare, C. Dumitriu - Codru, preşedintele Casei de citire „Ion Creangă”, preot N. Paveliu, preşedintele Ateneului Popular, şi a tuturor personalităţilor de seamă ale metropolei dobrogene.
Urmând îndemnul şi însufleţirei dată nouă de marele preşedinte a Ligei culturale şi inimosul român şi scriitor N. Iorga profesor universitar din Bucureşti.
Noi, comitetul de conducere a Ligei culturale secţia Constanţa, preşedinte D. Stoicescu, judecător prezident, vice-preşedinţi, N.D. Chirescu, avocat, I. Stoenescu-Dunăre, inginer, casier Petre Postelnicu, comerciant, şi secretar I. Borcea:
Pus-am piatra fundamentală a primului teatru românesc în Dobrogea, închinat Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, în a cărei deplină proprietate şi folosinţă va trece, ca un omagiu adus culturei româneşti, la care luminatu-s-a tot dobrogeanu:
Locaşul ce se clădeşte şi se ridică înzestrându-se cu cele de cuviinţă de către concetăţeanul nostru şi iubitorul de artă, fiu al Constanţei, domnul Demostene Tranulis; şi facem din adâncul inimei noastre urare ca, lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti. Acest act comemorativ a fost semnat de toţi cei prezenţi, urmând ca după terminarea acestui edificiu, să fie pus în zid într’una din sălile teatrului”.[2]
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: