Declaratia Ministerului Relatiilor Externe al Republicii Cuba

Declaraţia  Ministerului Relaţiilor Externe

Luni, 4 ianuarie, ştirile de presă au relevat  că, începând cu ziua respectivă, Administraţia Siguranţei Transporturilor din Statele Unite a început să aplice măsuri adiţionale de control a siguranţei, pe toate aeroporturile din lume, la orice pasager cu paşaport din ţările calificate de Departamentul de Stat ca "ţări  care promovează terorismul”, între care, în mod arbitrar şi injust, este inclusă Cuba, alături de Iran, Siria şi Sudan, precum şi alte ţări considerate „de interes”, care sunt: Afganistan, Algeria, Irak, Liban, Libia, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită, Somalia şi Yemen. De asemenea, măsurile vor fi aplicabile oricărei persoane care face escală în aceste 14 ţări.

Se informează că decizia de a impune aceste noi măsuri a fost adoptată după încercarea de atentat terorist contra unui avion al liniei americane Northwest Airlines, care se îndrepta  spre oraşul Detroit, la 25 decembrie.
 
Conform informaţiilor de presă care reproduc declaraţii ale funcţionarilor americani anonimi, pasagerii care se încadreează în aceste cateogrii vor face obiectul unor percheziţii corporale, bagajul de mână va fi minuţios controlat şi vor fi supuşi unor rafinate tehnici  de detectare a explozivilor sau vor fi scanaţi.

În seara zilei de 5 ianuarie, după o reuniune cu membrii echipei sale de Siguranţă Naţională, chiar preşedintele  Barack Obama a confirmat adoptarea, din ziua anterioară, a măsurilor de mai sus „la pasagerii care zboară spre Statele Unite din sau prin ţările listei de state  care patronează terorismul sau alte ţări de interes”.

În aceeaşi seară, Ministerul Relaţiilor Externe şi Secţia de Interese a Cubei la Washington au înaintat o notă de protest la Secţia de Interese a Statelor Unite  la Havana şi la Departamentul de Stat.

În Notă, MINREX respinge categoric  acest nou act ostil al Guvernului Statelor Unite, care derivă din includerea nejustificată a Cubei pe lista respectivă de state care patronează terorismul, din motive pur politice care  au ca singur scop să justifice  politica de blocadă  pe care comunitatea internaţională o condamnă în majoritate zdrobitoare.

De asemenea, nota ripostează faţă de elaborarea  unor asemenea liste şi subliniază că faptele demonstrează recordul impecabil al Cubei în materie de luptă antiteroristă, fiind istoric  o victimă a terorismului; în notă se reiterează faptul că sunt complet nefondate argumetnele folosite de Guvernul Statelor Unite pentru a justifica includerea ţării noastre pe lista „Statelor patronatoare  de terorism internaţional”, şi dece scoaterea imediată a Cubei de pe această listă arbitrară.

În aceeaşi zi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, fiind întrebat de agenţia AFP despre nota de protest a MINREX, a declarat că „Cuba este o ţară care sprijină activităţile teroriste şi prin urmare cetăţenii săi şi pasagerii în tranzit aerian trebuie să fie supuşi unor controale suplimetnare din motive de securitate”.

După promulgarea acestei noi măsuri, ziariştii de la improtatne medii de presă americane, ca Washington Post, au calificat  de „ridicolă” şi „nemeritată” includerea Cubei ca „Stat terorist”, amintind că ţara naostră nu constituie o ameninţare pentru siguranţa Statelor Untie şi afirmând că a căuta terorişti în cursele  provenind din Cuba „este o pierdere de timp”.
 
Din nou, la 5 ianuarie 2010, şi din nou,  pe 5 ianuarie 2010, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley a declarat că Cuba „şi-a câştigat bine” includerea ei ca „Stat care patronează terorismul”.  O zi mai târziu, la 6 ianuarie, alt purtător de cuvânt a reiterat agenţiei AFP aceleaşi pretexte uzate care se presupune că justifică menţinerea Cubei  pe lista de terorişti.

Ca parte a politicii sale de ostilitate şi a campaniilor de propagandă pentru a încerca să discrediteze imaginea Revoluţiei, în 1982, Guvernul Ronald Reagan a  includ în mod nejustificat Cuba pe lista anuală a Departamentului de Stat de „State  care patronează terorismul internaţional”, cu mult înainte  să se producă atentatul  la Turnurile Gemene din New York.
   Includerea Cubei pe această listă  atrage aplicarea de noi sancţiuni economcie, inclusiv congelarea  tranzacţiilor financiare, interzicerea transferului de tehnologie şi măsuri restrictive şi de izolare  a ţării şi cetăţenilor săi. Aceste sancţiuni s-au adăugat acele măsuri deja draconice impuse prin blocada economică, comercială şi financiară decretată  de la începutul Revoluţiei.
   În fiecare an, Guvernul Statelor Unite a menţinut Cuba pe această listă, pentru care a  folosit diverse pretexte, toate  inconsistente şi fără  să poată aduce cea mai mică dovadă de participare a ţării noastre la vreun act terorist.
    La 30 aprilie 2009, administraţia Obama a ratificat  prezenţa absurdă a Cubei pe această listă, reiterând că „guvernul cubanez continuă să acorde  refugiu sigur  câtorva terorişti”, care „membrii ai ETA, FARC şi ELN  au rămas în Cuba în 2008” şi că „continuă să permită ca unii fugari din SUA să trăiască legal în Cuba”, ceea ce a fost respins energic de Ministerul de Externe şi a motivat o Reflecţie a comandantului Fidel cerând  Statelor Unite să discute această temă.
    Cuba a făcut publice în trecut suficiente elemente care demonstrează falsitatea şi caracterul de manipulare al acestor pretexte, aşa cum se reflectă exhaustiv în Declaraţia Ministerului de Externe, „Cuba nu are nimic de ascuns şi nimic de care să-i fie ruşine”, emisă la 2 mai 2003.
    Prezenţa ne gestionată de Cuba  a câtorva membri ai organizaţiei basce ETA care fuseseră exilaţi, a  făcut obiectul unei cereri a guvernelor implicate în temă, cu care s-a ajuns la un acord acum peste un sfert de secol, acord în baza căruia a venit în Cuba un mic grup de militanţi ai acestei organizaţii. Cuba a stabilit regula strictă ca oricare dintre  embrii grupului care pleacă din ţară nu va mai putea intra din nou pe teritoriul cubanez.
    Membrii ETA rezidenţi în Cuba nu au folosit niciodată teritoriul nostru pentru  activităţi ale acestei organizaţii contra Spaniei sau a altui stat. Cuba a îndeplinit scrupulos acel acord. Tema prezenţei unor memri ai ETA în Cuba este  o treabă cu caracter bilateral,  în legătură cu care  au fost menţinute contactele cu guvernul Spaniei. Guvernul Statelor Unite nu nici dreptul şi nici autoritatea pentru a se amesteca în aceste  treburi,  care nu-l privesc absolut deloc, şi cu atât mai puţin le afectează siguranţa naţională, aşa cum nu afectează nici securitatea vreunui alt stat.
În ceea ce priveşte  Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi Armata de Eliberare Naţională (ELN) din Columbia, cum se ştie, atât guvernul columbian, cât şi aceste forţe de guerrilla au căzut de acord să solicite Cubei, la momentul respectiv, participarea la procesul de pace.  În acest cadru, Cuba a fost parte din Grupul de ţări care facilitează Dialogul şi din Grupul de Ţări Prietene pentru Convorbiri de Pace, şi a servit de sediu  pentru câteva runde de negocieri.
    Poziţia transparentă şi  ajutorul guvernului cubanez dat procesului de pace au fost recunoscute public, nu numai de FARC şi ELN, ci şi de ONU şi de guvernul columbian însuşi.
    În legătură cu prezenţa în Cuba a unor  fugari de justiţia din Statele Unite,  merită să reiterăm că pe teritoriul nostru  nu au găsit refugiu niciodată şi nici nu  locuiesc terorişti din nici o ţară. Cuba a oferit protecţie legitimă şi azil politic unor luptători pentru drepturile civile americane.
    De asemenea,  lse află în Cuba alţi cetăţeni americani care au comis delicte, mai ales sechestrări de avioane, care au fost judecaţi şi sancţionaţi cu severitate şi, după ce şi-au ispăşit condamnările, au solicitat să rîmână în ţară.  Guvernul Cubei a fost acela care a adoptat măsurile pertinente care au pus capăt definitiv, în anii guvernului lui Carter,  sechestrărilor de  avioane, un flagel care-şi are originea în chiar Statele Unite.
    Guvernul Statelor Unite, dimpotrivă, a fost cel care a primit pe teritoriul său, de la Triumful Revoluţiei,  sute de delincvenţi, asasini şi terorişti, ignorând cererile formale de  extrădare prezentate de Guvernul Cubei în fiecare caz, pe baza Acordurilor de Extrădare  în vigoare pe atunci. Mulţi din aceşti indivizi se plimbă liberi şi liniştiţi pe străzile  americane,  chiar dacă au fost implicaţi în noi acte teroriste contra cetăţenilor şi intereselor Statelor Unite, Cuba şi alte ţări.  Cazul cel mai cunoscut şi atroce este cel al  exploziei  unui avion de pasageri al Companiei Cubana de Aviacion, la 6 octombrie 1976, care a provocat  73 de morţi şi a constituit primul act terorist contra unei nave civile, în plin zbor, în Emisfera Occidentală. Autorii acestui act,   Orlando Bosch Avila şi Luis Posada Carriles  trăiesc încă şi locuiesc nepedepsiţi la Miami, primul graţie  iertării prezidenţiale a lui George Bush şi al doilea, în aşteptarea prelungirii procesului  intentat contra sa pentru că a minţit şi a obstrucţionat justiţia într-un proces de emigrare şi nu pentru acte de terorism internaţional cum ar trebui.

    Unele dintre aceste adevăruri nu au putut fi ignorate de aceleaşi rapoarte ale Departamentului de Stat  care  includ Cuba ca „Stat care promovează terorismul”.
    Cuba respinge ca nelegitim mecanismul prin care Guvernul Statelor Unite îşi arogă dreptul de a  da certificate de bună-purtare altor ţări în materie de terorism şi să emită liste  discriminatorii şi selective cu scopuri politice, în timp ce-şi asumă o poziţie cu dublu standard nejudecând şi permiţând să lase în libertate pe vinovaţii  dovediţi a unor  oribile acte teroriste contra Cubei.
    Ca o dovadă a acestui lucru, Cei Cinci Eroi ai noştri: Gerardo, Fernando, Ramon, Antonio şi Rene, ispăşesc  condamnări aerbitrare şi nedrepte în închisori americane pentru că au apărat Cuba, dintre ai cărei fii  3 478 au murit şi 2 099 au rămas mutilaţi  ca urmare a actelor teroriste; de asemenea petnru că au apărat integritatea cetăţenilor Statelor Unite şi ai altor ţări.
    Cuba a desfăşurat întotdeauna  o activitate exemplară în lupta contra terorismului.
- Cuba condamnă orice act terorist, în toate formele şi manfiestările
- Teritoriul Cubei nu a fost niciodată folosit şi nici nu va fi folosit vreodată pentru organizarea, finanţarea sau executarea de acte teroriste cotnra vreunei ţări, inclusiv Statele Unite;
- Cuba este Stat-Parte la 13 convenţii internaţionale  existente în materie de terorism şi îşi îndeplineşte strict obligaţiile care derivă din rezoluţiile 1267, 1373 şi 1540 ale Consiliului de Securitate al  Naţiunilor Unite în materie.
- Cuba nu posedă, nici nu are intenţia de a poseda, arme de exterminare în masă de nici un fel şi-şi îndeplineşte  obligaţiile în virtutea instrumentelor internaţionale  pe care le-a subscris în materie de arme nucleare, chimice şi biologice.
- Adunarea Naţională a Puterii Populare a Republicii Cuba a aprobat, la 20 decembrie 1001, Legea 93 „Cotnra actelor de terorism”, în care  declară toate actele de terorism internaţional ca delicte grave şi a stabilit  pedepse foarte severe.
- De asemenea, Cuba a adoptat măsuri petnru a preveni şi reprima orice act de terorism şi toate activităţile legate de acesta, inclusiv  finanţarea terorismului. De asemenea, a  întărit paza frontierelor şi a luat măsuri pentru a  împiedica traficul de arme şi a intensificat cooperarea judiciară cu alte ţări, pentru care a semnat 35 de acorduri în materie de asistenţă juridică şi a manifestat în repetate rânduri disponibilitatea permanentă de a coopera cu toate statele în acest domeniu.
- În acest spirit, Cuba a cooperat, chiar activ, cu Guvernul Statelor Unite. N trei ocazii (noiembrie 2001, decembrie 2001 şi martie 2002), Cuba a propus autorităţilor americane un proiect de Program de cooperare bilateral petnru combaterea terorismului, şi în iulie 2008, Cuba şi-a retierat disponibilitatea de a coopera în acest domeniu.
- În câteva ocazii, autorităţile cubaneze au adus la cunoştinţa Guvernului Statelor Unite, disponibilitatea sa de a face schimburi reciproce de informaţii despre planurile de atentate şi acte teroriste  îndreptate contra nor obiective  în oricare dintre cele două ţări. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1984, Cuba a alertat  asupra unui plan de atentat  la viaţa preşedintelui Ronald Reagan care a dus la neutralizarea celor  implicaţi de către autorităţile americane. În 1998, s-a transmis  Administraţiei William Clinton informaţia despre planurile de instalare de bombe în avioane de linie cubaneze sau ale altor ţări care călătoreau spre Cuba.
- De asemenea, autorităţile cubaneze au dat guvernului Statelor Unite  informaţii numeroase despre acte teroriste comise contra Cubei. În 1997, 1998, 2005 şi 2006, Cuba a dat FBI dovezi numeroase despre exploziile cu bombe în diverse centre turistice cubaneze,  dând chiar acces la autorii acestor fapte, reţinuţi în Cuba şi martorilor.
- De asemenea, nu trebuie uitat că Cuba a fost una dintre primele ţări care a condamnat public criminalele atacuri teroriste de la 11 septembrie din 2001 în Statele Unite,  a transmis disponibilitatea de a acorda asistenţă medicală şi umanitară victimelor, şi s-a oferit imediat  să-şi deschidă spaţiul aerian şi aeroporturile petnru a primi avioanele de pasageri cu destinaţi spre teritoriul american. În pofida numeroaselor acte teroriste provenind de pe teritoriul american contra Cubei, ţara noastră a păstrat  o conduită ireproşabilă şi curată, faţă de orice  faptă care ar putea afecta pe cetăţenii americani, petnru că Cuba este o ţară care se  conduce după principii politice şi norme etice.

Guvernul cubanez, cu  moralitatea şi demnitatea sa. Condamnă includerea arbitrară a Cubei pe lista celor 14 ţări ale căror cetăţeni vor fi supuşi noilor măsuri restrictive prin decizia Guvernului Statelor Unite.
    Guvernul cubanez cere, de asemenea, imediata scoatere a Cubei de pe lista „statelor  care promovează terorismul internaţional”, pentru  că este o  calificare injustă, arbitrară şi  motivată politic, care vine în cotnradicţie cu conduita exemplară a ţării noastre  în lupta antiteroristă şi pune la îndoială seriozitatea Statelor Unite în lupta contra acestui flagel.

    De asemenea, cere Guvernului Statelor Unite, ca o expresie a angajării sale în lupta antiteroristă, să acţioneze cu fermitate şi fără dublu standard contra acelora care de pe teritoriul american au comis acte  teroriste contra Cubei, şi să-i pună în libertate pe Cei Cinci Eroi antiterorişti cubanezi încarceraţi pe nedrept în această ţară.

Havana, 7 ianuarie 2010
Ministerul Relaţiilor Externe al
Republicii Cuba